Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

'Bancherul de investiţii' al USR şi apologia regimului Putin

sigla partidului
USR sigla

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:

Adevarul:

Merită citit interviul cu Matei Păun, „bancherul de investiţii“ al USR, publicat de vice.com. Matei Păun face apologia regimului lui Putin şi a binefacerilor sistemului pe care acesta îl conduce în Rusia.
Epurarea oricăror forme de opoziţie democratică, linşajul media al opozanţilor, închiderea instituţiilor mass-media care critică abuzurile regimului etc., nu sunt lucruri care merită menţionate când vorbeşte de Rusia lui Putin. Din declaraţiile date se observă că bancherului USR îi place noul stalinism rusesc, asezonat de Putin cu Coca –Cola şi McDonald's, doar pentru că oferă posibilitatea unor firme să facă afaceri (profit) în Rusia. Am selecţionat doar trei exemple din gândirea democratică a lui Matei Păun:
1. „Când a intrat Putin pe scenă, Rusia era într-o dezintergrare profundă. Erau mii de asasinate în oraşele mari ale Rusiei. Aici, şi Occidentul a avut o oarecare vină, împingând către nişte măsuri economice care au fost catastrofale.“
2. „Noi uităm că ruşii, mult timp, în anii 90 şi chiar în prima parte a anilor 2000, îşi doreau să fie primiţi în familia occidentală. Dacă citiţi discursurile lui Putin, lui Lavrov, din perioada respectivă, vom vedea că în mod repetat ei şi-au manifestat această intenţie. Din păcate, eu cred că Occidentul a greşit. Am avut oportunitatea să creăm o pace mai puţin conflictuală, faţă de ce avem acum.“
3. „Nu sunt pro-Gaddafi, dar e absolut limpede că Libia pe vremea lui Gaddafi era o ţară mult mai civilizată şi sigură decât este acum. Libienii o duceau mult mai bine acum zece ani. La fel şi sirienii.“
Afirmaţiile par fragmente rupte dintr-un document oficial al Kremlinului, care explică într-o logică halucinantă că Occidentul este de vină pentru că Rusia lui Putin nu este o ţară democratică. Mai mult, să faci apologia statului despotic doar pentru că există criminalitate mai mică, pentru că cetăţenii găsesc o pâine la magazin sau că nu e mizerie pe străzi este o abordare greşită. În acest moment, în Rusia un om care îşi cere drepturile sau critică corupţia statului este anchetat, torturat şi eliminat fizic de regimul Putin. La fel era situaţia în urmă cu zece ani şi în regimurile menţionate ca „mai civilizate“ de Matei Păun: al lui Gaddhafi din Liban şi al lui al-Assad în Siria. Pe această logică a gândirii, bancherul USR mai are puţin şi ne spune că Germania lui Hitler a fost un regim bun  pentru că a construit sute de mii de kilometri de autostrăzi, criminalitatea din oraşe era redusă, iar şomajul aproape inexistent.

Romania Libera:

Baletul pe care-l face PSD pe tema grațierii faptelor de corupție trebuie privit cu circumspecție. Ideea că în interiorul partidului există opinii divergente între sena­torii din Comisia juri­dică și Liviu Dragnea nu este plauzibilă. Într-un partid condus cu mână forte de președintele său astfel de acte de disidență nu sunt posibile. Sau sunt, dar doar cu aprobarea despotului. Mai puțin luminat (...)
Ceva e-n neregulă cu imaginea asta, nu credeți? Transformarea peste noapte a lui Liviu Dragnea în Monica Macovei nu este convingătoare. Există două scenarii, care ar justifica o astfel de abordare a șefului PSD asupra anticorupției:
1) În PSD există consens pe subiectul grațierii faptelor de corupție, iar ce s-a întâmplat săptămâna trecută în Senat a fost doar o punere-n scenă a liderilor social-democrați. Cu ce scop? De a demobiliza protestele #rezist. Strategia PSD seamănă cu povestea “Petrică și lupul“. Petrică era cioban, se plictisea de moarte și a zis să se distreze alarmând satul că vine lupul și mănâncă oile. Sătenii l-au crezut de câteva ori, au ieșit cu furci și topoare să-l izgonească, dar au realizat că fuseseră păcăliți. Când lupul a venit cu adevărat, nu au mai crezut țipetele disperate ale lui Petrică, lupul a făcut ravagii printre oi, iar Petrică abia a scăpat cu viață să-și învețe lecția.
Așa și cu PSD. Parlamen­tarii agită opinia publi­că cu pericolul grațierii co­rupților, oamenii ies în stradă ca să împiedice acest lucru, iar Liviu Dragnea vine apoi să ne spună că, de fapt, nu e niciun pericol. Face declarații pe placul cancelariilor europene, pentru a adormi vigilența oficialilor europeni, pentru a-i face să creadă că și-a învățat lecția după adoptarea OUG 13/2017. Poate nu întâmplător sceneta „Uite grațierea, nu e grațiere!“ a fost pusă în scenă exact când la București era în desfășurare o misiune de evaluare în cadrul Meca­nismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe justiție.
După doar o seară de mi­ting, protestatarii #rezist au plecat acasă cu senzația că lui Liviu Dragnea îi este frică să meargă până la capăt cu grațierea corupților. Nimic mai ne­adevărat. Drumul Legii grațierii prin Parlament e abia la început. PSD a luat decizia să se angajeze într-un război de uzură, care să pună serios la încercare nervii protestatarilor. PSD are șanse să-l câștige. Episoade precum cel din Senat vor mai apărea cu siguranță. Poate în plen, poate în Comisia juridică a Camerei Deputaților, ori poate chiar în plenul acesteia. După fiecare reprezentație a PSD, dacă numărul celor care vor ieși în stradă va fi din ce în ce mai mic, oamenii lui Dragnea vor câștiga.
Trebuie să ai nervii tari ca să #reziști până la sfâr­șit. Acesta este scopul social-democraților: să ba­nalizeze ideea protestului de stradă, singurul instrument cu care pot fi opriți să‑și pună în aplicare planul și de care le este realmente frică. Când vigilența socie­tății civile va fi adormită, PSD va da lovitura de grație. Nu se va întâmpla acum, ci cât mai aproape de promulgare.
2) Mai există și scena­riul în care Liviu Dragnea e sincer în dorința de a bloca grațierea corupților. În acest caz, șeful PSD este posibil să fi făcut un târg cu instituțiile de forță. Să fi obținut imunitate, în schimbul sacrificării celorlalți lideri ai partidului. O astfel de posibilitate a fost evocată de Traian Băsescu, care l-a avertizat pe liderul social-democrat că Sistemul îl folosește, fără a-i oferi prea multe garanții. Un astfel de scenariu mi se pare mai puțin credibil. Pentru Liviu Dragnea este foarte riscant. Nu-și poate păcăli la nesfâr­șit colegii care așteaptă să scape de pușcărie. Dacă vor realiza că Dragnea este o Iudă, îl vor executa fără să clipească. Nu va avea timp să își ono­reze partea sa de înțe­legere cu Sistemul. Așadar, rămâne scenariul în care PSD încearcă să adoarmă vigilența societății civile. Dacă va reuși, vom face un imens salt înapoi.

Ziarul Financiar:

Retailerul a venit cu oferte peste piaţă, astfel că un manager de expansiune poate câştiga peste 5.000 de euro, spun jucătorii din piaţă şi specialiştii. Salariile diferă însă între un român şi un expat. În cazul primului s-ar plăti salarii raportate la ceilalţi jucători din România, pe când în cazul unui expat s-ar lua în calcul ţara lui de provenienţă şi venitul anterior.
Totuşi, intrarea oficială ar putea avea loc peste 3-5 ani sau chiar mai târziu, afirmă aceleaşi surse din retail şi din piaţa de recrutare. Prin comparaţie, dis-coun­terul Lidl a venit în 2002 şi după ce a făcut recrutările, a început să cumpere terenuri. Oficial însă, nemţii au intrat în 2011, când au deschis primele magazine de la zero şi au preluat şi reţeaua Plus Discount. Tato-nările Aldi pentru piaţa locală vin într-o perioadă în care magazinele de tip discount câştigă teren. Segmentul de discount a ajuns să aibă o cotă de piaţă de circa 11% la finalul anului trecut, în urcare de la 8% în 2012 şi 6% în 2008. Cele două reţele de magazine de discount - Lidl şi Penny Market - au afaceri anuale ce merg spre 2 mld. euro anul trecut, potrivit estimărilor ZF. În cazul Aldi, în piaţă există două variante vehi-culate. Prima ia în calcul o expan­siune după modelul Lidl, res­pectiv o achiziţie şi apoi expan-siune de tip greenfield. A doua este cea în care nemţii merg doar cu magazine de la zero, aşa cum au făcut şi pe majoritatea pieţelor pe care sunt.
Comerţul alimentar local este o piaţă dominată de zece reţele cu acţionariat străin, acestea con­trolând circa 60% din piaţa de 20 mld. euro. Grupul german Aldi a fost fondat în 1946 de doi fraţi, Karl şi Theo Albrecht.

RFI:

Franţa şi-a ales un nou preşedinte, pe tânărul centrist independent Emmanuel Macron, 39 de ani. O victorie netă - două treimi pentru el contra o treime pentru adversara sa de extremă dreaptă Marine Le Pen - dar pe fondul unui absenteism record - un sfert din electorat - şi a unui număr, tot record, de voturi nule sau albe - practic 4 milioane. Care sunt sfidările cu care se va confrunta foarte repede noul ales?
Prima sa preocupare va fi să obţină la legislativele din iunie o majoritate parlamentară care să-i permită să guverneze şi să reformeze aşa cum a promis. Emmanuel Macron spune că va depăşi tradiţionalul clivaj dintre partidele de dreapta şi de stânga pentru a creea o nouă majoritate pe bazele mişcării sale "En Marche!" născută acum exact un an. Cu alte cuvinte, tabăra sa va număra centrişti dar şi conservatori şi socialişti. Rămâne de văzut cine şi în ce condiţii va adera la noul partid al lui Macron. Dreapta conservatoare din partidul LR promite déjà că va duce o luptă aprigă pentru a-i impune noului preşedinte o coabitare. Socialiştii sunt la pământ, în bucăţele, după prezidenţiale dar rămân bine implantaţi pe teren, lucru important la legislative. Cine aşteaptă însă în ambuscadă este stângistul radical Jean-Luc Mélenchon. Cele aproape 20 de procente obţinute la primul tur al prezidenţialelor fac din el un element inconturnabil - şi perturbator - al viitoarei recompuneri a peisajului politic francez.
Reducerea fracturilor va fi a doua mare sfidare a lui Emmanuel Macron. Să nu uităm că la primul tur al prezidenţialelor din 23 aprilie, practic jumătate din electorat a votat cu extremele, adică contra Europei, contra globalizării şi contra aşa-ziselor elite. Analiza votului de atunci a mai arătat o Franţă divizată în două, una urbană şi mai degrabă favorizată şi reformatoare şi o a doua, rurală, mai săracă şi atrasă de diverse extreme. Macron ştie că cele 66% obţinute acum nu sunt toate voturi de adeziune. Multe au fost şi voturi menite să bareze calea extremei drepte. Aceste voturi, zise "de eliminare", nu-i garantează deci lui Macron o victorie şi la legislative chiar dacă noul ales se poate bizui pe o anumită dinamică a votului şi o tradiţie care vrea ca alegătorii să-i acorde preşedintelui şi majoritatea de care are nevoie ca să guverneze.
Combaterea şomajului va fi pentru Macron, ca şi pentru predecesorii săi, un alt cal de bătaie. Cu o rată de 10% - contra 4 procente în Germania şi 8 media europeană - Franţa stă prost, foarte prost la acest capitol. De unde deci şi dorinţa lui Macron de a reforma repede codul muncii, încă de la vară şi prin ordonanţe la nevoie cu riscul, evident, de a provoca mişcări sociale.
Un alt subiect fierbinte pentru noul preşedinte va fi combaterea terorismului. Franţa este de doi ani şi jumătate o ţintă privilegiată a jihadiştilor. Fără experienţă în acest domeniu, Macron va trebuie totuşi să-şi asume repede şi rolul de şef al armatelor franceze. Angajamentul militar francez în Sahel şi în Orientul mijlociu ar urma să fie menţinut dar Macron vrea să întărească şi frontierele externe ale UE, în particular mărind sensibil efectivele agenţiei Frontex. De asemenea favorabil unei Europe a apărării, viitorul lider de la Paris promite o relansare a Europei după cutremurul provocat de Brexit. Pentru aceasta are însă nevoie de o relansare a motorului franco-german. Pariu practic câştigat având în vedere că Berlinul a fost prima capitală care a salutat victoria noului preşedinte francez…

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.