Banchiza din Arctica este pe cale să experimenteze una dintre cele mai rele ierni înregistrate vreodată, arată datele satelitare americane analizate de AFP, reprezentând o nouă manifestare a schimbărilor climatice de origine antropică în această regiune aflată în centrul unor tensiuni geopolitice, informează AFP, potrivit Agerpres.
Banchiza din Arctica, acea gheaţă formată de ger la nivelul apei de mare, se topeşte în mod natural vara şi se reformează iarna. Dar, din cauza schimbărilor climatice, proporţia cu care ea se reformează este în scădere.
Iarna 2025-2026 arată un nivel de reconstituire a banchizei sub cel înregistrat anul trecut, care era deja cel mai scăzut din ultimele patru decenii, potrivit datelor furnizate de National Snow and Ice Data Center (NSIDC), un observator american de referinţă.
Dacă tendinţa va continua până la sfârşitul lunii martie, această iarnă va figura în clasamentul celor mai călduroase ierni măsurate vreodată, alături de cele din 2025, 2018, 2017 şi 2016.
Dacă gheaţa marină nu va continua să se extindă înainte de sfârşitul acestei ierni, atunci la finalul lunii martie ea ar urma să depăşească chiar şi recordul negativ stabilit anul trecut.
"În primele trei"
Se preconizează că această iarnă va fi "printre primele cinci" dintre cele mai rele ierni pentru banchiza arctică, a declarat pentru AFP Samantha Burgess, manager strategic pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF). Potrivit lui Gilles Garric, oceanograf polar la Mercator Ocean Toulouse, "ne aflăm în prezent între primele trei".
Extinderea maximă a banchizei din această iarnă ar putea fi "una dintre cele mai scăzute, sau chiar cea mai scăzută, înregistrată vreodată", a declarat miercuri pentru AFP Seamus McAfee, purtător de cuvânt al NSIDC.
Anul trecut, banchiza arctică a atins extinderea sa maximă pe 22 martie, cu o suprafaţă estimată la 14,31 milioane de kilometri pătraţi. Până acum, în această iarnă, extinderea sa maximă a fost de 14,22 milioane de kilometri pătraţi în data de 10 martie.
Creşterea temperaturilor globale afectează în mod disproporţionat polii şi Arctica, o regiune care se încălzeşte de patru ori mai repede decât alte zone de pe Terra. Ultimii unsprezece ani au fost printre cei mai călduroşi înregistraţi vreodată pe planeta noastră.
"Sirenele răsună pentru a ne avertiza că ne îndreptăm spre o planetă supraîncălzită, care va suferi devastări considerabile", a avertizat Shaye Wolf, directoarea departamentului de ştiinţe climatice de la Centrul pentru Diversitate Biologică, un ONG american.
Topire estivală mai rapidă
Regenerarea deficitară a banchizei arctice ar putea să ducă deja la "o topire estivală potenţial mai rapidă şi mai semnificativă", afirmă Samantha Burgess.
Deşi topirea banchizei nu contribuie în mod direct la creşterea nivelului mării, spre deosebire de topirea gheţii care se află pe uscat (calote glaciare, gheţari), ea provoacă numeroase consecinţe climatice care ameninţă multe ecosisteme.
Multe specii, cum ar fi urşii polari şi focile, depind de banchiză pentru reproducere şi hrănire.
Unele efecte se pot produce, de asemenea, ca o reacţie în lanţ: "există zone, de exemplu în Marea Beaufort, spre Canada, sau spre mările siberiene ale Oceanului Arctic, care nu au văzut niciodată atmosfera", a declarat Gilles Garric.
"Noua Mediterană"
"Acestea sunt zone care se vor încălzi atât din cauza unei atmosfere mai calde în timpul verii, cât vor fi afectate şi de vânturi, mai degrabă decât de valuri. Acest lucru va duce la ceea ce numim amestecare", ceea ce riscă să aducă "o căldură care a fost prinsă la fundul mării şi, prin urmare, să contribuie şi mai mult la încălzire", a continuat acelaşi cercetător.
Această degradare a banchizei arctice are şi consecinţe geopolitice, deoarece scăderea suprafeţei banchizei deschide noi rute de transport maritim şi permite accesul la resurse minerale. De la revenirea sa la Casa Albă, preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat în repetate rânduri dorinţa de a prelua Groenlanda, care aparţine în prezent Danemarcei.
"Topirea gheţii marine indusă de schimbările climatice transformă Arctica într-o nouă Mediterană: o resursă maritimă comună, înconjurată de state rivale", a declarat pentru AFP Elizabeth Chalecki, expertă în schimbări climatice şi securitate.
"Există oportunităţi importante pentru extracţia petrolului, exploatarea mineralelor critice, expediţii ştiinţifice", reaminteşte această cercetătoare de la Facultatea de Afaceri Internaţionale Balsillie din Canada, invocând, printre altele, interesele Rusiei, Statelor Unite şi Canadei în această regiune a lumii.
Comentează