Vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, anunță că România a fost nevoită să renunțe la câteva miliarde de euro din mecanismul european SAFE, tocmai din cauza dezechilibrelor bugetare. Oficialul european a explicat că alocarea pentru București a scăzut de la 21 de miliarde la 16,7 miliarde de euro. Ea a subliniat că „este adevărat că, din cauza deficitului mare, alocarea pentru România s-a redus de la 21 de miliarde la 16,7 miliarde”, adăugând totuși că România rămâne pe locul doi în UE ca sumă totală primită, imediat după Polonia.
Mînzatu a adăugat că, în pofida reducerii, autoritățile din România au reușit să ajusteze eficient Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât fondurile nerambursabile să fie utilizate integral.
Reformarea companiilor de stat, presiune majoră pentru buget
O altă temă esențială în relația cu Bruxelles-ul este restructurarea companiilor de stat, capitol din care depinde accesul la fonduri europene. Comisarul european a amintit declarația ministrului Pîslaru, potrivit căruia „reforma companiilor de stat este o urgență de bun simț”, mesaj pe care îl susține ferm.
Ea a punctat că aceste întreprinderi consumă resurse considerabile ce ar putea fi orientate către domenii cu nevoi urgente.
Mînzatu a salutat reactivarea Comitetului Național pentru Reforma Companiilor de Stat și a explicat că jaloanele PNRR din acest capitol sunt esențiale pentru viitoarele plăți europene.
Avertisment privind prăbușirea competențelor în educație
Educația rămâne una dintre cele mai sensibile zone pentru România. Comisarul european atrage atenția, în interviul acordat pentru G4media, că rezultatele PISA și nivelul scăzut al competențelor digitale sunt semnale de alarmă.
Ea a spus că „scăderea rezultatelor PISA arată că setul de competențe de bază se erodează”, iar acest lucru afectează integrarea tinerilor pe piața muncii și stabilitatea socială.
În privința competențelor digitale, Mînzatu a amintit cifrele îngrijorătoare: „74% dintre elevii români nu au competențe digitale de bază, comparativ cu media UE de 43%”.
De aceea consideră că programul Erasmus+ este „scutul democrației noastre” și a propus creșterea bugetului său cu 50%, pentru a include și elevi din comunități vulnerabile.
Priorități pentru 2025: ocuparea forței de muncă și recalificare
Pentru anul viitor, Mînzatu vizează sprijinirea României în creșterea gradului de ocupare și reducerea deficitului de competențe, mai ales în rândul tinerilor, femeilor, persoanelor cu dizabilități și romilor.
Ea va monitoriza implementarea programului Uniunea Competențelor și a pilotului „Garanția Competențelor”, orientat către reconversia profesională a angajaților din sectoare aflate în transformare, precum industria auto.
60 de miliarde în joc: bugetul UE trebuie apărat în negocieri
Oficialul european a mai precizat că România trebuie să lupte pentru menținerea alocării de aproximativ 60 de miliarde de euro în viitorul buget multianual al UE.
În paralel, țara are de finalizat proiectele cuprinse în PNRR și de folosit integral cele 13 miliarde de euro din componenta de grant.
Comentează