Cooperativele agricole, micii fermieri și comunitățile rurale din România ar putea avea acces la mai puțini bani europeni în perioada 2028-2034. Reforma Politicii Agricole Comune (PAC) schimbă regulile de finanțare, iar pragul minim de 10% propus pentru dezvoltarea rurală nu oferă garanții suficiente că investițiile de care satele au nevoie vor primi resursele necesare.
Modernizarea infrastructurii rurale, procesarea produselor agroalimentare, dezvoltarea cooperativelor și pregătirea unei noi generații de fermieri sunt printre domeniile care ar putea avea de suferit în viitorul buget al Uniunii Europene. Riscul apare în contextul unei noi arhitecturi de finanțare, în care dezvoltarea rurală va trebui să concureze cu alte priorități stabilite la nivel național.
Potrivit unei analize realizate de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE), procentul minim de 10% propus de Comisia Europeană pentru dezvoltarea zonelor rurale nu garantează finanțarea investițiilor necesare pentru reducerea decalajelor dintre sate și orașe.
În lipsa unor alocări mai consistente, proiectele rurale ar putea pierde teren în fața investițiilor în dezvoltare urbană, securitate sau apărare, mai ales atunci când beneficiile lor se văd pe termen lung.
O nouă formulă pentru banii europeni, cu mize importante pentru agricultură
Pentru perioada 2028-2034, Comisia Europeană propune înlocuirea actualei structuri a Politicii Agricole Comune, organizată în doi piloni, cu un cadru integrat de finanțare. Agricultura, politica de coeziune și alte priorități ar urma să fie susținute prin planuri naționale și regionale de parteneriat.
Aproximativ 300 de miliarde de euro ar urma să fie protejate pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor. În schimb, finanțarea investițiilor mai ample în dezvoltarea rurală va depinde într-o măsură importantă de prioritățile pe care le va stabili fiecare stat membru.
Comisia Europeană propune ca minimum 10% din anumite alocări ale planurilor naționale și regionale de parteneriat să fie direcționate către dezvoltarea zonelor rurale. Calculul se face după excluderea fondurilor destinate PAC, politicii comune în domeniul pescuitului și Fondului Social pentru Climă.
Problema este că acest prag nu garantează un buget suficient pentru nevoile comunităților rurale, în special în state precum România, unde diferențele de dezvoltare dintre mediul rural și cel urban rămân semnificative.
Mai mult, proiectele care presupun investiții consistente și produc rezultate economice sau sociale în timp ar putea fi dezavantajate în raport cu inițiativele care oferă beneficii mai rapide ori au o vizibilitate politică mai mare.
Cooperativele agricole, în fața unor posibile bariere de finanțare
Una dintre mizele importante ale viitoarei PAC este accesul cooperativelor agricole la fondurile europene. Deși noul cadru ar putea încuraja asocierea fermierilor, există riscul ca anumite forme de sprijin să fie rezervate grupurilor și organizațiilor de producători recunoscute oficial.
O asemenea condiție ar putea dezavantaja cooperativele care nu au acest statut, chiar dacă desfășoară activități economice comune și contribuie la valorificarea producției agricole.
Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, analizate de CRPE în iunie 2026, arată că în România existau doar 229 de grupuri și organizații de producători active, majoritatea organizate juridic sub forma unor cooperative agricole.
Prin comparație cu statele europene în care asocierea producătorilor este mai bine dezvoltată, România ar putea întâmpina dificultăți suplimentare dacă viitoarele mecanisme de finanțare nu vor ține cont de particularitățile sectorului național.
De aceea, accesul cooperativelor la instrumentele de sprijin, inclusiv al celor care nu sunt recunoscute oficial drept organizații de producători, reprezintă unul dintre subiectele importante ale negocierilor privind viitoarea PAC.
LEADER, un program esențial pentru sate, dar fără garanții suficiente
Viitorul programului LEADER este o altă preocupare. Prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), acesta finanțează proiecte menite să stimuleze dezvoltarea economică și socială a comunităților rurale.
Programul este inclus în arhitectura propusă pentru perioada 2028-2034, însă nivelul resurselor disponibile și mecanismele concrete de finanțare urmează să fie stabilite în cadrul negocierilor europene și al deciziilor naționale.
Fără o alocare minimă garantată, proiectele locale riscă să primească fonduri insuficiente sau să nu poată continua în ritmul necesar.
Banii prin LEADER pot susține dezvoltarea micilor afaceri, îmbunătățirea serviciilor publice, modernizarea infrastructurii locale și diversificarea activităților economice. Pentru multe comunități, aceste investiții reprezintă o șansă de a crea locuri de muncă și de a păstra activitatea economică în mediul rural.
Stabilirea unui buget minim pentru program este considerată, astfel, o condiție importantă pentru continuitatea proiectelor și pentru accesul comunităților la finanțare.
Cine va mai investi în viitorul agriculturii românești?
Dezvoltarea rurală nu înseamnă doar investiții în ferme. Ea presupune infrastructură, educație, servicii publice, inovare, digitalizare și activități economice care pot aduce venituri în afara agriculturii tradiționale.
Importanța acestor investiții este cu atât mai mare în România, unde zonele rurale reprezintă peste 87% din suprafața țării.
Un alt obiectiv major al viitoarei PAC este reînnoirea generațională în agricultură. Potrivit poziției Consiliului Uniunii Europene, statele membre ar urma să elaboreze strategii naționale și pachete de sprijin pentru atragerea tinerilor în acest sector.
Pentru ca acest obiectiv să nu rămână doar pe hârtie, sunt necesare investiții în modernizarea liceelor agricole, dezvoltarea învățământului dual, pregătirea practică în ferme și formarea competențelor antreprenoriale.
Fără finanțare predictibilă și oportunități reale de dezvoltare, atragerea tinerilor către agricultură și menținerea lor în comunitățile rurale ar putea deveni și mai dificile.
România trebuie să-și apere prioritățile înainte de stabilirea bugetului
Negocierile privind viitorul buget european și reforma PAC au intrat într-o etapă importantă. La 26 octombrie 2026, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat o poziție parțială de negociere privind reforma politicii agricole după 2027.
Parlamentul European nu și-a definitivat încă poziția. Potrivit lui Dorian Filote, coordonator al echipei pentru securitate alimentară și piețe din cadrul Comisiei Europene, aceasta ar putea fi conturată până la sfârșitul anului, potrivit agrobiznes.ro.
