Premium
Incertitudinea provocată de acțiunile militare rusești din Ucraina se extinde în sălile de consiliu ale companiilor și în birourile guvernamentale. Sancțiunile impuse de țările occidentale Rusiei și entităților rusești au potențialul de a afecta marile corporații cu operațiuni în Ucraina și Rusia și de a duce la o creștere abruptă a prețurilor la produsele de bază provenite din zonele de conflict. Excluderea unor bănci rusești din SWIFT, deși afectează Rusia prin blocarea importurilor și exporturilor sale, afectează și unele bănci europene. Pe termen lung, aceste măsuri pot duce la creșterea inflației și la scăderea creșterii economice.
Rușii fac cozi kilometrice la bancomate să scoată bani. Băncile vând un dolar cu peste 100 de ruble. Panica are potențialul de a declanșa luarea cu asalt a băncilor și de a destabiliza sistemul bancar comercial. Banca Națională a Rusiei a dublat rata dobânzii la 20% în încercarea de a face rubla mai atractivă. Pentru a crește lichiditatea de pe piață se pregătește să oblige exportatorii să convertească în ruble 80% din resursele lor valutare. Dar sancțiunile vestului vor avea un impact și asupra Uniunii Europene și a băncilor din SUA. Potrivit Băncii de Plăți Internaționale (Bank for International Settlements) cele mai expuse bănci în privința sancțiunilor impuse Rusiei sunt cele din Franța și Italia, cu peste 23 de miliarde de dolari, urmate de Austria, cu peste 17 miliarde de dolari, și de Statele Unite, cu 14 miliarde de dolari. Germania și Țările de Jos au o expunere la Rusia de numai aproximativ 5 miliarde de dolari, informează analistului eToro, Bogdan Maioreanu, printr-un comentariu transmis stiripesurse.ro.
Rusia este al doilea exportator de petrol din lume, cu peste 10% din producție. Piețele privesc cu teamă conflictul și potențialul ca aprovizionarea cu petrol, deja tensionată, să devină și mai redusă. Potrivit delegaților OPEC Plus, prima de risc de război asupra prețului petrolului este de 10-15 dolari. Așadar, este posibil ca prețurile să scadă în următoarele luni, dacă conflictul va fi rezolvat. Dar, deocamdată, decuplarea de la SWIFT a băncilor rusești va crea probleme traderilor de petrol în achiziția stocurilor. Este puțin probabil ca la reuniunea OPEC + din această săptămână să se decidă o creștere a producției din cauza constrângerilor actuale ale producției. Prețurile la gazele naturale au crescut cu peste 50% în ziua invaziei, de teamă că Rusia va opri livrările, dar rapoartele ulterioare potrivit cărora livrările de gaze nu sunt afectate de conflict au făcut ca prețurile să scadă.
Prețul grâului a fost, de asemenea, pus sub presiune de la izbucnirea conflictului. Ucraina și Rusia reprezintă împreună aproximativ 29% din piața mondială de export de grâu. Piețele sunt foarte atente la conflict, încercând să ghicească modul în care va fi afectată aprovizionarea.
Sancțiunile au afectat industria cipurilor electronice. AMD, NVidia și Taiwan Semiconductor Manufacturing Company au anunțat deja că nu vor mai vinde microcipuri în Rusia. Amploarea vânzărilor afectate nu este momentan clară. Noile restricții se aplică la exportul de cipuri noi destinate în mod special utilizării în scopuri militare sau utilizării duble, atât în scopuri civile cât și militare.
În ziua invaziei, prețul aurului a crescut brusc până la peste 1970 de dolari pe uncie, semnalând o atitudine de evitare a riscului, pentru ca apoi să scadă la nivelurile înregistrate înainte de atac sub presiunea vânzătorilor care și-au mutat banii pentru a-și proteja alte active. Rusia este, de asemenea, un mare producător de aur, cu 9% din producția mondială. Dar, pe lângă aur, Rusia este cel mai mare producător de paladiu, cu un procent uriaș de 45% din producția mondială. Paladiul este utilizat în convertizoarele catalitice pentru a reduce poluarea. Așadar, acest conflict are potențialul de a crea dificultăți pentru industria auto.
Teama de sancțiuni din partea țărilor occidentale a început să aibă un impact asupra companiilor rusești listate în Statele Unite, cum ar fi gigantul rusesc de internet Yandex N.V. (YNDX), care a pierdut aproape jumătate din valoare, în timp ce alte companii cu operațiuni în Rusia, cum ar fi furnizorul de servicii de plată QIWI plc (QIWI) și platforma de comerț electronic Ozon Holdings (OZON), s-au prăbușit, de asemenea, cu două cifre. Gazprom (OGZPY) a pierdut, de asemenea, 40% din prețul acțiunilor sale.
Conflictul din Ucraina nu se referă doar la prețurile acțiunilor. Multinaționalele și-au închis sau și-au redus activitățile în Ucraina. Pentru a proteja muncitorii, Carlsberg, unul dintre cei mai mari producători de bere din lume, a declarat că a suspendat operațiunile la două fabrici din estul Ucrainei și din Kiev. ArcelorMittal, care operează una dintre cele mai mari oțelării din Europa în centrul Ucrainei, menține producția la "un minim tehnic" și a oprit lucrările la minele sale subterane. Compania are 29.000 de angajați și contractori în Ucraina. FedEx și UPS au suspendat expedierile în Ucraina până la noi ordine și au extins în timpul weekendului această interdicție și la Rusia.
Sancțiunile ar putea avea un impact și asupra companiilor europene care au expuneri și afaceri în regiune. Companiile petroliere Shell, Total, BP, Equinor și OMV au diferite grade de expunere sau de participare la companiile rusești. BP a anunțat deja că va renunța la participația sa de 20% din Rosneft, ceea ce va însemna o lovitură financiară de până la 25 de miliarde de dolari pentru a susține sancțiunile impuse Rusiei. Firmele de minerit Polymetal (POLY.L) și Evraz (EVR.L), cotate la Londra, au fost, de asemenea, afectate. Renault obține 6% din veniturile sale din AvtoVAZ, companie producătoare de automobile, Alstom are o participație de 20% în producătorul feroviar rus TMH. Există, de asemenea, companii care au venituri de peste 20% de pe piețele rusești, poate cea mai cunoscută fiind Nokian, producătorul de anvelope.
