Premium
Uniunea Europeană ar putea pierde unele dintre activitățile de supervizare și de supraveghere a activitățile de clearing după ce Marea Britanie va ieși din blocul comunitar, a apreciat președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, într-o scrisoare trimisă marți unui membru al Parlamentului European, transmite Reuters.
Casele de clearing (compensare), cum ar fi LCH, Eurex Clearing și ICE Clear, se plasează între cele două părți ale tranzacțiilor cu derivative pentru a asigura că tranzacția se finalizează chiar dacă una dintre părți dă faliment. Majoritatea operațiunilor de clearing în euro se desfășoară prin LCH (deținută de London Stock Exchange), iar activitatea instituției va fi în afara jurisdicției UE din 2019, când Marea Britanie va ieși din UE.
"După Brexit, organismele care activează pe piața financiară din Marea Britanie vor fi considerate mai degrabă entități dintr-o a treia țară decât din UE. Asta ar putea duce la o reducere a nivelului supervizării și a supravegherii caselor de clearing în euro din Marea Britanie de către autoritățile UE, inclusiv BCE — banca centrală care emite euro", a explicat Draghi.
BCE vrea să pună casele de clearing în euro sub controlul Eurosistemului (BCE și cele 19 bănci centrale din zona euro), forțându-le efectiv să plece din Londra. Dar, din cauza divergențelor de opinii din Consiliul guvernatorilor BCE, încă nu s-a venit cu o propunere concretă, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul. Comisia Europeană a anunțat că intenționează să vină în iunie cu o propunere legislativă care ar putea include, dacă va fi necesar, îmbunătățirea supervizării UE și cerințe privind sediul activităților de clearing.
Luna aceasta, Steven Maijoor, președintele Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), declara că o supervizare mai strânsă a caselor de clearing din afara UE este necesară pentru ca niciun fel de riscuri să nu amenințe stabilitatea financiară. "Trebuie să avem un mecanism în UE prin intermediul căruia să existe posibilitatea supervizării entităților dintr-o a treia țară. Acest mecanism nu va dubla activitatea organismelor străine de reglementare, el este necesar în special în acele domenii în care trebuie să fim siguri că riscurile create în UE sunt rezolvate corespunzător de participanții străini de pe piață", a explicat șeful ESMA, instituția europeană de reglementare a piețelor financiare.
Băncile cu sediul în Marea Britanie se tem de un "hard" Brexit, în urma căruia vor avea acces la piața unică europeană, și se confruntă cu presiuni din partea autorităților de reglementare pentru a evita o încheiere abruptă a legăturilor cu clienții transfrontalieri, ceea ce ar putea provoca turbulențe pe piețe. Autoritățile se așteaptă ca aproximativ 40 de mari grupuri bancare internaționale să-și mute subsidiarele sau filialele din Londra în zona euro. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe investighează modurile în care poate opri organismele naționale de reglementare să concureze incorect între ele, în dorința de a atrage după Brexit firmele de servicii financiare cu sediul în Marea Britanie.
Un oficial ESMA a declarat recent, pentru Reuters, că instituția studiază riscul "arbitrajului normativ", în care unele țări UE ar putea oferi firmelor financiare o atenuare a supervizării comparativ cu alte state membre, în schimbul locurilor de muncă și al veniturilor mai ridicate din taxe pe care le aduc. Autoritățile de reglementare din unele state din UE au precizat că nu vor tolera aranjamente în care afacerile sunt conduse oficial dintr-un birou aflat într-un stat membru, în timp ce directorii importanți și sistemele IT rămân la Londra, centrul financiar dominant al Europei.
Totuși, există riscul ca unele state membre UE să fie tentate să încalce regulile și să permită astfel de operațiuni după Brexit. Problema va afecta în special diviziile de gestionare a activelor (asset management), în condițiile în care Marea Britanie este al doilea mare centru global după SUA, gestionând active în valoare de 5.700 de miliarde de lire sterline (7.000 de miliarde de dolari) în numele clienților, majoritatea fiind din Europa Continentală.
Firmele de servicii financiare cu sediul în Marea Britanie, îngrijorate că ar putea pierde accesul la piața unică europeană după finalizarea Brexitului, iau în calcul mutarea unor operațiuni și angajați în alte centre financiare europene, cum ar fi Frankfurt, Paris, Berlin, Amsterdam și Luxemburg. ESMA este îngrijorată de modul în care va reacționa o autoritate națională de reglementare dintr-un stat membru al UE când firmele de servicii financiare vor solicita licențe. ESMA nu se concentrează pe problemele legate de eficiența diferitelor centre financiare, ci mai degrabă pe cele legate de relocare și delegare, care ar putea duce la un "arbitraj normativ", a explicat un purtător de cuvânt al instituției, conform Agerpres.
Organismele de supervizare au anunțat băncile că vor trebui să aibă un anumit nivel al capitalului, al numărului de directori de top și al modelelor de risc aprobate pentru a obține o licență care să le permită să opereze în UE.
