Managerul Institutului "Marius Nasta", Beatrice Mahler, consideră că este suprinzător modul în care sindromul post-COVID îşi face simţită prezenţa la pacienţii care au avut forme uşoare, mulţi dintre aceştia acuzând la evaluare tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate.
"Este suprinzător modul în care sindromul post-COVID îşi face simţită prezenţa la pacienţii care au avut forme uşoare de COVID. Mă refer aici la persoane tinere, persoane care nu au necesitat tratament antiviral sau internare în spital în timpul perioadei de boală, dar care la o perioadă de trei luni, şase luni se prezintă la medicul pneumolog acuzând o simptomatologie nu neapărat brutală, ci supărătoare: tuse, oboseală la efort, infecţii respiratorii repetate. (...) Sunt destul de frecvente (cazurile - n.r.). Aş spune că jumătate din pacienţii care se prezintă pentru evaluare post-COVID au acest tip de afectare", a afirmat, miercuri, medicul, potrivit Agerpres.
Beatrice Mahler a spus că afectarea pulmonară a acestor pacienţi este asemănătoare cu cea a persoanelor care au mai mult de 20 de ani de fumat.
"Examinarea pe care o facem în laboratoarele funcţionale evidenţiază o modificare o funcţiei pulmonare care se produce la nivelul săculeţilor de aer, la nivelul alveolelor, probabil prin mecanism imun specific infecţiei SARS-CoV-2. Pentru a înţelege lucrurile, aş compara cu persoanele care fumează. Pentru că aceeaşi afectare la nivelul săculeţilor o găsim la pacienţii care au mai mult de 20 de ani de fumat. Surprinzătoare pentru mine, cel puţin, şi surprinzătoare în condiţiile în care am avut pacienţi care nu au avut un singur episod de infecţie, ci mai multe episoade, este adevărat, toate uşoare, dar la care funcţia pulmonară la acest nivel este important afectată", a explicat managerul.
Potrivit medicului, o mare parte dintre cei care se prezintă şi au această afectare post-COVID recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet.
"O mare parte recuperează funcţia pulmonară, dar nu complet. Simptomatologia se ameliorează, însă tratamentul pe care îl avem în acest moment disponibil este un tratament nespecific, pentru că este o boală nouă despre care ştim foarte puţine şi pe care o tratăm cu metodele pe care le avem până acum la dispoziţie. Adică, de multe ori, corticoterapie, kinetoterapie respiratorie, mai puţin terapie bronhodilatoare, pentru că sprayurile inhalatorii pe care le administrăm pacienţilor cu BPOC şi astm nu ajung la acest nivel pentru a produce efect", a arătat ea.
Beatrice Mahler: 'Surprinzător modul în care sindromul post-COVID îşi face simţită prezenţa la pacienţii care au avut forme uşoare'
Explorează subiectul
Articole Similare

10
Cercetătorii au creat în laborator glande lacrimale umane pentru a studia sindromul de ochi uscat
10

1.315
Bărbații sănătoși sunt cei mai predispuși să facă AVC când este frig afara. Riscul crește cu 2% la fiecare grad în minus
1.315

94
De ce persoanele cu ADHD nu percep corect timpul: Explicația specialiștilor
94

1.121
Crește numărul deceselor cauzate de gripă în România. Încă două persoane au murit
1.121

2.697
Femeile reacționează diferit la alcool față de bărbați: Același număr de pahare, efecte complet diferite
2.697

58
19 copii s-au născut în prima zi a anului în maternitățile din Capitală
58

80
O casă cu șapte camere a fost mistuită de foc în Caraș-Severin după explozia unei butelii
80

51
Primul copil născut în 2026 la Satu Mare: o fetiță sănătoasă
51

45
O fetiță de 2 ani, salvată după două operații complicate la Spitalul Județean Arad
45

45
Sărbători cu incidente: Trei persoane rănite după utilizarea artificiilor la Buzău
45

89
O aeronavă militară a Forţelor Aeriene Române transportă un pacient cu arsuri în Belgia
89

3.799
Uită de ace! Noua metodă de vaccinare vine direct din halba de bere
3.799

786
De ce eșuează promisiunile pe care ni le facem de Anul Nou: creierul intră într-un mod care ne blochează voința
786
















Comentează