Sălajul se afla la intersecţia dintre digitalizare şi riscul deşertificării culturale în mediul rural, în condiţiile în care aproape o treime din bibliotecile publice din judeţ sunt în prezent nefuncţionale, nu neapărat din cauza lipsei cărţilor, ci a personalului care trebuie să dea suflet acestor instituţii culturale, posturile de bibliotecar dispărând treptat din organigramele unor primării comunale, potrivit Agerpres.
În timp ce în comunităţi precum Mirşid sau Surduc bibliotecarii transformă instituţiile în hub-uri moderne, unde bunicile transmit tradiţiile mai departe şi copiii accesează cursuri IT, în alte 18 localităţi rafturile cu cărţi rămân încuiate, posturile fiind "sacrificate" de primării sub pretextul lipsei de interes pentru lectură sau al restructurărilor administrative, în ciuda faptului că legea interzice desfiinţarea acestora.
Potrivit datelor furnizate AGERPRES de către Biblioteca Judeţeană "I.S. Bădescu" Sălaj, în acest moment sunt funcţionale 43 de biblioteci publice din totalul de 61 - o bibliotecă judeţeană, trei orăşeneşti şi 39 comunale. Alte 18 unităţi au postul de bibliotecar vacant, iar bibliotecile din Almaşu, Creaca, Cristolţ, Cuzăplac, Dragu, Gârbou, Halmăşd, Horoatu Crasnei, Ileanda, Letca, Lozna, Măerişte, Pericei, Românaşi, Rus, Sâg, Sânmihaiu Almaşului şi Zalha nu sunt funcţionale în acest moment.
"Noi facem periodic adrese către primăriile de comună în care le reamintim că postul de bibliotecar este, conform Legii Bibliotecilor, post unic şi nu poate fi desfiinţat. Din discuţiile avute pe teren, motivaţia autorităţilor locale pentru neocuparea posturilor a fost lipsa interesului pentru lectură şi activităţi culturale", afirmă Mariana Marian, managerul Bibliotecii Judeţene.
La Almaşu, de exemplu, cărţile există - frumos aranjate pe rafturi, într-o încăpere din Căminul Cultural - dar biblioteca "lipseşte cu desăvârşire", cum ar spune Caragiale.
"Din păcate, în aceste vremuri cultura este cea sacrificată. Nu mai avem postul de bibliotecar în organigramă, dar dacă cineva vrea să împrumute cărţi, avem o persoană care se ocupă şi de Căminul Cultural şi poate să facă acest lucru. Însă nu au fost solicitări", spune, fără ocolişuri, secretarul comunei, Claudiu Bălan.
La Ileanda, cărţile sunt puse la adăpost până la reabilitarea Căminului Cultural, printr-un proiect CNI a cărui licitaţie s-a finalizat în 2023, dar al cărui contract nu a mai fost semnat din lipsă de fonduri guvernamentale, primarul Dănuţ Pop fiind sceptic cu privire la viitor.
"Bibliotecar nu mai avem de câţiva ani, de când s-a pensionat fostul bibliotecar, şi în viitorul apropiat nu cred că vom avea şansa de a mai angaja pe cineva", afirmă primarul.
La Sâg, o bibliotecă şcolară din campusul şcolar al comunei acoperă, parţial şi neoficial, golul lăsat de biblioteca publică fără titular.
În contrast cu localităţile abandonate, judeţul beneficiază de unul dintre cele mai ample proiecte de modernizare a bibliotecilor publice din ultimii ani.
Proiectul "HUB - Habitate Utile în Bibliotecile din judeţul Sălaj", finanţat prin PNRR, derulat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Sălaj şi 32 de primării, are o valoare totală de aproximativ 3,5 milioane de lei.
Proiectul prevede renovarea şi modernizarea completă a bibliotecilor din Gâlgău, Şamşud şi Dobrin, dotarea cu echipamente IT a altor 30 de unităţi - inclusiv Biblioteca Judeţeană, cele trei biblioteci orăşeneşti (Şimleu Silvaniei, Jibou, Cehu Silvaniei) şi 26 de biblioteci rurale - şi instruirea digitală a 2.520 de persoane din categorii vulnerabile: persoane expuse riscului de sărăcie, din comunităţi izolate, cu dizabilităţi, vârstnici, romi sau alte minorităţi.
Mezei Malica este bibliotecară la Mirşid din 1991. Trei decenii şi jumătate în acelaşi post, prin ierni fără căldură, prin vremuri fără calculatoare şi prin toate reformele care au redefinit ce înseamnă o bibliotecă publică rurală.
"Am lucrat şi în primărie mult, dar niciodată n-am închis biblioteca. Chiar dacă eram acolo, veneam, dădeam cărţi. Au fost vremuri şi vremuri. Grele şi foarte grele. Acum e bine şi cald", povesteşte ea.
Biblioteca din Mirşid a devenit un hub comunitar real, înainte ca termenul să fi intrat în limbajul proiectelor europene, iar creativitatea nu are limite: există o "Bibliotecă de seminţe" unde localnicii fac schimb de soiuri de legume, iar de Crăciun, bunicile au realizat un "Măzărar" - un pom împodobit cu boabe de fasole.
"Bunicuţele vin cu mare drag la atelierele de cusut, unde îi învaţă şi pe copii tradiţiile", adaugă Malica.
Malica organizează ateliere în care bunicile şi copiii învaţă să coasă împreună, activităţi cu plante medicinale uscate chiar în spaţiul bibliotecii, ori mărţişoare plantabile dăruite, de 1 martie, din poartă în poartă.
"Copiii vin zilnic la bibliotecă. Pentru că nu au altă alternativă. Şi eu mă bucur că bibliotecile mai funcţionează. În momentul în care se închid, nu ştiu ce o să se întâmple cu ei", spune bibliotecara.
Participă acum şi la proiectul HUB, unde trebuie să instruiască 50 de persoane în utilizarea calculatorului până în iunie.
"Am vrut să vină persoane care chiar au nevoie de cursul ăsta. Nu e o problemă, că o să reuşim", spune ea cu convingere.
La Surduc, biblioteca este un exemplu de bune practici. Găzduită într-un Cămin Cultural complet reabilitat, instituţia este condusă de Arva Paula Andreea, care, de doi ani, a reuşit să creeze o punte între generaţii.
"Primim din partea primăriei 1.500 de lei anual pentru cărţi noi. Avem 6.800 de volume, dar activitatea merge dincolo de împrumut. Colaborăm cu cadrele didactice de la Liceul Tehnologic local şi merg personal la grădiniţele din Surduc şi Tihău pentru că celor mici le e mai greu să se deplaseze. În vacanţe, copiii vin pentru calculatoare, pentru teme sau pur şi simplu să citim poveşti şi să facem activităţi practice", explică bibliotecara.
Biblioteca Judeţeană susţine reţeaua rurală şi prin proiecte proprii. În parteneriat cu organizaţia Ovidiu.ro, proiectul "Punguţa cu două cărţi" aduce carte nouă în comunităţile defavorizate, vizând copiii de la grădiniţă, clasa pregătitoare şi clasa I. "Cartea pe uliţa" şi alte iniţiative completează tabloul sprijinului acordat bibliotecilor din mediul rural.
În 2025, opt biblioteci din judeţ au primit finanţare publică pentru achiziţia de carte. Totodată, în cursul anului au avut loc patru pensionări, două concursuri pentru posturi vacante, o promovare şi un transfer - semn că mişcarea de personal în sistem continuă, chiar dacă lent.
Situaţia bibliotecilor comunale din Sălaj reflectă o tensiune mai largă, naţională: între litera legii, care interzice desfiinţarea postului de bibliotecar, şi realitatea bugetară a comunelor mici, unde cultura rămâne prima sacrificată.
În contextul temerilor primarilor privind limitarea numărului de angajaţi, prefectul judeţului Sălaj, Claudiu Bîrsan, aduce, pentru AGERPRES, o clarificare legislativă crucială.
"Administraţiile locale trebuie să ţină cont de faptul că posturile de bibliotecar sunt încadrate la capitolul bugetar 'Cultură', nu la 'Administraţie'. Prin urmare, ele nu sunt luate în calcul atunci când se stabileşte numărul maxim de angajaţi din primărie în funcţie de populaţie", subliniază acesta.
Astfel, deblocarea acestor posturi depinde exclusiv de voinţa politică locală şi de înţelegerea faptului că o comunitate fără acces la informaţie şi cultură riscă izolarea totală. Aceasta pentru că proiectele europene pot moderniza spaţii şi conecta oameni la tehnologie, dar nu pot înlocui omul care deschide uşa în fiecare dimineaţă şi ştie pe fiecare cititor pe nume.
Comentează