Premium
De când este preşedintele Statelor Unite, Joe Biden vrea să evite cu orice preţ să retrăiască cu Israelul experienţa dureroasă pe care a avut-o ca vicepreşedinte: relaţii execrabile între preşedintele lui de atunci, Barack Obama, şi prim-ministrul Benjamin Netanyahu. Dar în ultimele săptămâni de criză în Israel, până la suspendarea anunţată luni de către Netanyahu a adoptării de către parlamentul israelian a unei reforme controversate a justiţiei, Washingtonul a ridicat totuşi uşor tonul la aliatul său istoric.
După trei luni de contestaţii, Casa Albă a "salutat" anunţarea unei "pauze", continuând "să ceară politicienilor din Israel să găsească un compromis cât mai repede posibil", relatează La Libre Belgique citat de Rador.
Chiar înainte ca Netanyahu să dea înapoi, preşedinţia americană îşi exprimase "îngrijorările" cu privire la acest proiect de reformă, continuând să dea asigurări că "nu se teme că Israelul ar evolua spre un război civil", având în vedere "lunga lui tradiţie democratică".
Dacă diplomaţi americani repetau de săptămâni că trebuie găsit un consens în statul israelian, Departamentul de Stat s-a declarat recent "extrem de îngrijorat" de un vot în Knesset privind ocuparea de către coloni evrei a unor teritorii palestiniene şi de spusele unui ministru israelian care nega existenţa poporului palestinian.
Ostilitate Obama/Netanyahu
Suntem totuşi foarte departe de răceala, tensiunile și chiar ostilitatea dintre preşedintele democrat Barack Obama (2009-2017) şi prim-ministrul de dreapta Benjamin Netanyahu. În special în al doilea mandat al lui Obama, când Netanyahu pactiza cu republicanii în Congres pe dosarele colonizării israeliene sau ale programului nuclear iranian, în vreme ce cele două executive afişau "prietenia" lor istorică şi alianţa politică şi militară "de nezdruncinat".
În opinia lui David Makovsky, expert în relaţiile israelo-americane la cercul de reflecţie Washington Institute for Near East Policy, "administraţia Biden îşi joacă rolul cu destulă fineţe".
Într-o Americă cu cel mai mare număr de evrei din lume în afara Israelului (7,5 milioane en 2020 potrivit Pew Research Center), Biden crede, când e vorba de Israel, că nu-ţi speli rufele murdare în public. În această privinţă, el nu este Obama", consideră specialistul.
De fapt, declaraţiile americane repetate despre "democraţie" şi faptul că Netanyahu nu a fost invitat la Casa Albă de la revenirea sa la putere, în decembrie, spune mai mult decât un lung discurs, subliniază Makovsky.
Dar "în aceaslaşi timp, administraţia (Biden) nu vrea să aibă mâna prea grea şi să devină un 'sac de box' pentru dreapta israeliană".
Cu atât mai mult cu cât un fiu al lui Netanyahu, Yair, a acuzat deja Statele Unite că finanţează manifestaţiile, ceea ce Departamentul de Stat a negat ferm.
Democraţii îi susţin pe palestinieni
Spre deosebire de Obama, Joe Biden, care a fost senator şi vicepreşedinte, are o relaţie cordială, chiar caldă, cu "Bibi" Netanyahu şi a susţinut întotdeauna Israelul. Chiar dacă în martie 2010, statul israelian a anunţat noi colonii în Ierusalimul de Est, în timpul vizitei lui Biden.
Echilibrele au evoluat în ultimii ani în Partidul Democrat, care a fost, istoric, mai apropiat de statul israelian: un sondaj Gallup arată că există pentru prima dată mai mulţi simpatizanţi ai cauzei palestiniene decat ai celei a Israelului.
Parlamenteri americani evrei din Camera Reprezentanţilor - aproape toţi democraţi - l-au îndemnat luna aceasta pe Netanyahu să suspende reforma justiţiei, care risscă să "submineze democraţia şi drepturile civile în Israel".
Senatorul democrat Chris Van Hollen, întrebându-l pe secretarul de stat Antony Blinken despre chestiunea palestiniană, a acuzat Washingtonul ca se situează "într-o poziţie de slăbiciune făcând tot timpul declaraţii fără cea mai mică consecinţă".
Şi luni, în ploaia de la New York, circa 100 de americani evrei şi israelieni s-au adunat în faţa consulatului Israelului pentru a susţine "democraţia" împotriva politicii lui Netanyahu.
Nu aşa au stat întotdeauna lucrurile în relaţiile americano-israeliene, ci invers, Partidul Republican, influenţat de creştinii evanghelici, este de ani de zile aliniat la poziţia dură a dreptei şi extremei drepte, la putere în Israel.
Asta a orientat timp de patru ani politica ultra-favorabilă Israelului a preşedintelui Donald Trump (2017-2021), care a abandonat chiar o vreme căutarea unei "soluţii cu două state", israelian şi palestinian, şi a recunoscut Jerusalimul drept capitală a Israelului.
În opinia lui Logan Bayroff, de la grupul de stânga pro-israelian J Street, Statele Unite ar trebui să facă mai mult pentru a susţine "fără echivoc" manifestaţiile din Israel, țară care se confruntă cu "un moment de criză istorică a democraţiei (sale)".
