Peste 6.000 de morţi, aproape două milioane de oameni rămaşi fără case, o economie distrusă şi o ţară scindată între Est şi Vest. Acesta este bilanţul unui an de război sângeros în Donbas, un conflict întreţinut de Rusia şi de Vladimir Putin, potrivit Digi24. Conflictul din estul Ucrainei a provocat cea mai puternică ruptură dintre Occident şi Moscova, după sfârşitul Războiului Rece.
6 aprilie 2014. Peste 200 de rebeli pro-ruşi iau cu asalt clădirea administraţiei regionale din Doneţk, înlocuiesc steagurile ucrainene cu unele ruseşti.
Separatiştii anunţă apoi că vor organiza un referendum pentru independenţa regiunii Doneţk şi pentru aderarea la Federaţia Rusă. A doua zi, ia naştere „Republica Populară Doneţk”.
Un scenariu asemănător s-a petrecut şi la Lugansk, unde separatiştii au atacat sediul Serviciului de Securitate ucrainean.
Violenţe au fost şi la Harkov. Rebelii pro-ruşi susţin că acţiunile lor au fost determinate de anexarea Crimeii de către Rusia. Mai mult, aceştia nu au dorit să recunoască noul guvern de la Kiev, venit la putere după victoria mişcării Euromaidan şi înlăturarea lui Viktor Ianukovici.
Un moment de cotitură are loc la 2 mai 2014, în oraşul Odesa, de la Marea Neagră. Atunci, 42 de oameni îşi pierd viaţa în urma ciocnirilor dintre separatiştii pro-ruşi şi activiştii pro-ucraineni. Mare parte dintre aceştia mor ca urmare a unui incendiu în Casa Sindicatelor din centrul oraşului, clădire ocupată de rebeli.
„Ce s-a întâmplat la Odesa face parte din planul Rusiei de a distruge Ucraina”, declara, în mai 2014, Arseni Iaţeniuk, premierul Ucrainei.
„Dacă înainte luam în considerare posibilitatea de a face parte dintr-o federaţie cu Ucraina, acum, după ce s-a întâmplat la Odesa, după acest genocid, căile de acţiune au devenit mult mai limitate”, spunea, la rândul său, Denis Puşilin, liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk.
La 11 mai, aşa-zisele Republici Populare Doneţk şi Lugansk organizează referendumuri pentru independenţă. Rezultatul este clar în favoarea separării de Ucraina, însă nu este recunoscut de comunitatea internaţională. După acest moment, luptele dintre separatişti şi trupele ucrainene devin tot mai violente. Aeroportul din Doneţk este distrus în urma bombardamentelor.
La 17 iulie, cursa MH17 a Malaysian Airlines, cu 298 de oameni la bord este doborâtă în timp ce zbura deasupra zonelor ocupate de rebeli. Este un nou motiv pentru ca oficialii de la Kiev şi pro-ruşii să se acuză reciproc. Europa şi Statele Unite impun sancţiuni Rusiei.
La sfârşitul lunii august, rebelii organizează o ofensivă puternică, în urma căreia mor sute de soldaţi ucraineni. Oficialii de la Kiev au acuzat Moscova că a trimis trupe în Donbas în sprijinul separatiştilor. Un armistiţiu fragil este semnat în septembrie, la Minsk, dar nu rezistă mult timp.
Un nou acord este agreat în februarie 2015, tot la Minsk. De atunci, linia frontului a rămas fixă. Peste 6.000 de oameni şi-au pierdut viaţa într-un an de conflict în Donbas.
Comentează