Premium
După ce Biserica Ortodoxă Română a binecuvântat inițiativele comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina, Biserica Ortodoxă Ucraineană, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova, dar independentă din punct de vedere juridic, a menționat că decizia este periculoasă pentru suveranitatea statului și integritatea teritorială, notează BucPress.eu, agenție de știri din Cernăuți, citând pagina Uniunii Jurnaliștilor Ortodocși.
Mitropolitul Kliment a spus că decizia Bisericii Ortodoxe Române a fost cauzată de temeri pentru parohiile de limba română din Ucraina din cauza acțiunilor autorităților de la Kiev și ale Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (Autocefale).
Decizia BOR ar confirma prigoana preoților români și ucraineni, potrivit mitrpolitului
Șeful Direcției Sinodale de Informare și Educație a Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Kliment de Nijn și Pryluki, a comentat: „Oricât ar încerca politicienii ucraineni să justifice segregarea compatrioților lor pe motive religioase față de colegii lor europeni, tot mai multe semnale vin din străinătate despre temerile pentru situația privind drepturile fundamentale europene și libertatea de conștiință din Ucraina. Ceea ce știm despre decizia Sinodului din România indică faptul că această preocupare se dezvoltă rapid într-un plan practic”, a menționat episcopul.
Potrivit acestuia, prin hotărârile sale, Biserica Ortodoxă Română a confirmat că există persecuții la bisericile și mănăstirile în care serviciul divin este oficiat în limba română.
„Este un semnal puternic pentru parlamentul ucrainean despre modul în care este gândită politica ucraineană în Europa și ce consecințe va avea”, a subliniat mitropolitul Kliment.
BOR, acuzată de generarea unor mișcări separatise
El a remarcat că decizia Sinodului Bisericii Ortodoxă Române poate genera diverse procese care vor amenința integritatea teritorială a Ucrainei.
„Nu este clar dacă vorbim despre ideea de înregistrare legală conform legilor ucrainene sau dacă o astfel de structură este deja înregistrată în România. În orice caz, inițiativa reprezintă un pericol nu numai pentru integritatea bisericii, ci și pentru suveranitatea statului pe teritoriul ucrainean legat istoric de statul român. Nu trebuie să mergi departe pentru exemple. Aceleași procese au loc deja în sudul și estul țării noastre”, a subliniat episcopul.
„Toți cei care sunt familiarizați cu situația reală a bisericii din regiunile în care este vorbită limb română din Ucraina vor fi de acord că în stadiul actual o astfel de inițiativă are foarte puține perspective reale”, a spus purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, subordonată canonic Patriarhiei de la Moscova, dar desprinsă din punct de vedere juridic de Rusia în mai 2022.
Parohiile românești au fost rupte de la BOR în urma agresiunii sovietice din secolul trecut
BOR nu a recunoscut niciodată legalitatea desființării structurilor bisericești românești din Bucovina și Basarabia istorică, în 1944, însă a acceptat situația politică de facto. Într-o intervenție mai veche, purtătorul de cuvînt al Patriarhei Române, Vasile Bănescu, considera că, din punct de vedere religios, situația etnicilor români din Ucraina va fi ”clarificată odată cu sfîrșitul războiului” din această țară. Lucrurile au intrat însă într-o fază nouă și vremurile se grăbesc.
Potrivit Sinopsis, este pentru prima dată când în mod public BOR își asumă o astfel de poziție, pînă acum considerînd că etnicii români din Ucraina nu aparțin de Biserica Ortodoxă Română deoarece se află pe teritoriul canonic al unui stat independent, respectiv Ucraina. BOR a pierdut controlul asupra parohiilor sale în urma raptului comunist, adminsitrațiile sovietice înlocuind preoții români cu cei trimiși cu binecuvântarea partidului.
La 12 septembrie 1943, cu permisiunea liderului sovietic Iosif Stalin, își reia activitatea Patriarhia Moscovei și a Întregii Rusii, care a rugat imediat enoriașii să susțină „actul eroic de rezistență în fața invadatorilor naziști”. Toate lăcașele de cult care aparțineau canonic Bisericii Ortodoxe Române, dar care au nimerit teritorial în componența unui alt stat, au fost subordonate Patriarhiei de la Moscova.
