România a revenit luni, 2 noiembrie, pe piețele financiare internaționale pentru a contracta noi împrumuturi în euro, la mai puțin de două săptămâni de la instalarea Guvernului condus de Luca Niculescu. Operațiunea este relatată de agenția Bloomberg, care subliniază că statul român încearcă să atragă finanțare după mai bine de cinci luni de instabilitate politică, într-un moment în care presiunile asupra bugetului rămân considerabile.
Potrivit Bloomberg, Ministerul Finanțelor a lansat trei emisiuni de euroobligațiuni, cu scadențe la patru, opt și 12 ani. Este a doua ieșire a României pe piețele externe de capital în 2026, iar operațiunea vine imediat după aprobarea rectificării bugetare de către noul Executiv.
Fondurile atrase sunt necesare pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență. În paralel, România încearcă să profite de o perioadă de relativă stabilizare a piețelor, după încheierea crizei politice din ultimele luni.
Dobânzi indicative de peste 7% pentru împrumuturile pe termen lung
Potrivit datelor Bloomberg, la deschiderea operațiunii, obligațiunile cu scadența la patru ani erau oferite la o marjă de 210 puncte de bază peste rata de referință midswap, de aproximativ 3,4%. Aceasta corespunde unui randament indicativ de circa 5,5% anual.
Pentru titlurile cu maturitatea de opt ani, marja inițială era de 310 puncte de bază peste rata midswap de 3,41%, ceea ce indică un randament de aproximativ 6,51% anual.
Cea de-a treia emisiune, cu scadența la 12 ani, este destinată obligațiunilor verzi, prin care statul finanțează sau refinanțează proiecte eligibile cu beneficii pentru mediu. Randamentul indicativ inițial era de aproximativ 7,07% anual, rezultat din rata de referință de 3,47% și o marjă de 360 de puncte de bază.
Aceste niveluri reprezintă condițiile orientative de la lansarea emisiunii, nu dobânzile definitive. Costurile finale depind de cererea investitorilor și de rezultatul operațiunii.
Emisiunea este intermediată de șase mari instituții financiare internaționale: Bank of America, Citi, Deutsche Bank, ING, JPMorgan și Société Générale.
Guvernul trebuie să mai împrumute 70 de miliarde de lei până la sfârșitul anului
Noua operațiune de finanțare vine într-un moment dificil pentru bugetul României. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat săptămâna trecută că statul mai are nevoie de aproximativ 70 de miliarde de lei până la sfârșitul anului, bani care trebuie atrași atât de pe piața internă, cât și de pe piețele externe.
„Mai avem 70 de miliarde de finanțat în aceste 8 săptămâni care urmează”, a declarat ministrul, după ședința de guvern în care a fost aprobată rectificarea bugetară.
Nazare a susținut că instalarea noului Executiv și măsurile adoptate au contribuit la reducerea costurilor de finanțare, cu 40-60 de puncte de bază pentru împrumuturile interne și cu 20-30 de puncte de bază în cazul euroobligațiunilor.
Ministrul consideră că aprobarea rectificării bugetare a transmis un semnal de credibilitate investitorilor și a creat condițiile necesare pentru revenirea României pe piețele financiare internaționale.
Analiștii și bancherii estimau că statul ar putea atrage prin această operațiune câteva miliarde de euro, posibil aproximativ patru miliarde, în funcție de condițiile de piață. Suma finală nu fusese confirmată în informațiile disponibile la momentul lansării emisiunii.
România a așteptat instalarea unui nou guvern pentru a reveni pe piețe
Contextul politic este unul dintre elementele evidențiate de Bloomberg. România revine pe piețele financiare internaționale după învestirea Guvernului Luca Niculescu, la 20 octombrie, care a pus capăt unei perioade de peste cinci luni în care țara a fost condusă de un executiv interimar.
În septembrie, Bloomberg relata că autoritățile române intenționau să amâne lansarea unor noi euroobligațiuni până la clarificarea situației politice.
Șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, le transmisese investitorilor internaționali, în cadrul unei conferințe JPMorgan de la Londra, că România ar putea reduce volumul împrumuturilor externe planificate pentru 2026 și că va aștepta formarea unui nou guvern înaintea unei noi operațiuni de finanțare.
Planul inițial al Ministerului Finanțelor prevedea atragerea a aproximativ 10 miliarde de euro prin euroobligațiuni în cursul acestui an, dar instabilitatea politică și condițiile de pe piețele financiare au determinat autoritățile să își reevalueze calendarul.
Instalarea Guvernului Niculescu a permis reluarea operațiunilor, însă capacitatea României de a se finanța la costuri sustenabile rămâne strâns legată de evoluția deficitului bugetar și de încrederea investitorilor în măsurile economice ale Executivului.
România a împrumutat încă 2,8 miliarde de lei de la băncile interne, în aceeași zi
În paralel cu lansarea euroobligațiunilor, Ministerul Finanțelor a atras luni, 2 noiembrie, aproximativ 2,82 miliarde de lei de pe piața internă, prin două licitații de titluri de stat.
Cea mai mare parte a sumei, aproximativ 2,317 miliarde de lei, a fost obținută prin obligațiuni cu scadența în iulie 2028, la un randament mediu de 6,55% pe an.
Alte 501,5 milioane de lei au fost atrase prin obligațiuni cu scadența în octombrie 2036, la un randament mediu de 7,11% anual.
În total, băncile au transmis oferte de peste 3,3 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a României.
