România și Ungaria continuă cooperarea în domeniul energiei, însă vizita ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, la București are loc pe fundalul unei decizii-surpriză a CSAT, care a blocat tranzacția prin care grupul energetic ungar MVM urma să preia E.ON Energie România. Ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat marți că a avut o discuție „aplicată” cu ministrul ungar privind proiectele comune și securitatea energetică regională.
„Astăzi am avut o discuţie foarte aplicată cu Peter Szijjarto, ministrul Comerţului şi Afacerilor Externe al Ungariei, despre parteneriatul solid dintre ţările noastre. Este o colaborare pragmatică, construită pe interese comune, care întăreşte securitatea energetică a întregii regiuni. Preţul ridicat al energiei este o provocare pentru toţi, afectând competitivitatea companiilor şi bugetele familiilor”, a scris ministrul pe Facebook.
În context, acesta a reamintit că România accelerează investiţiile strategice în producţie subliniind că proiecte precum construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi dezvoltarea Neptun Deep, cel mai mare proiect offshore din Uniunea Europeană, vor aduce mai multă stabilitate şi preţuri mai predictibile.
Decizie bombă în CSAT: tranzacția MVM–E.ON, respinsă
Informația vine în ziua în care Péter Szijjártó, ministrul ungar de externe, se află la București, unde participă la Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025, potrivit programului evenimentului.
În comunicatul oficial de după ședința CSAT de luni, publicat de Administrația Prezidențială, temele prezentate vizează în principal Strategia Națională de Apărare 2025–2030, evaluări de risc și proiecte legate de industria de apărare, fără referiri la tranzacția MVM–E.ON.
Acordul dintre E.ON și MVM a fost anunțat în decembrie 2024 și viza preluarea pachetului majoritar din E.ON Energie România, companie cu milioane de clienți pe segmentul de furnizare de gaze și energie electrică, precum și a unei participații foarte mari în E.ON Asist Complet, potrivit informațiilor publicate anterior de presa economică.
Dosarul a intrat în 2025 pe fluxul de analiză pentru investiții străine, iar Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) a transmis în august o recomandare de neavizare către CSAT; Guvernul și Ministerul Energiei au invocat atunci riscuri pentru securitatea națională și au indicat „legături” comerciale ale grupului ungar cu Rusia.
În septembrie 2025, în contextul incertitudinii privind avizele, MVM a anunțat că se retrage din tranzacție, anunț prezentat de mai multe publicații ca o renunțare „cel puțin pentru moment”.
În paralel, MVM CEEnergy, vehiculul de comerț cu gaze al grupului, a semnat în 2025 acorduri de aprovizionare cu furnizori occidentali (inclusiv Shell și Engie), pe care partea ungară le-a prezentat ca pași de diversificare, însă fără a indica o rupere completă de fluxurile rusești.
Pentru E.ON, un verdict negativ al CSAT ar închide practic pista MVM în România și ar obliga grupul german să-și recalibreze planul de ieșire din furnizare, plan despre care compania arăta recent că mizează în continuare pe finalizarea tranzacției până la finalul anului, în pofida opoziției autorităților.
Comentează