Premium
Procurorul General al României, Bogdan Licu, a declarat marți, despre declinarea Dosarului despre protestele din 10 august de la Parchetul Militar la DIICOT, că cel mai grav lucru este să blochezi un dosar.
„Sunt motive obiective si subiective, sper sa mearga intr-un ritm accelerat. Cel mai grav lucru e sa tii dosarul in nelucrare. Fie trimiti in judecata, fie il inchizi. A tine un dosar in nelucrare, a tergiversa, este cel mai grav lucru pe care il poate face un procuror daca este neintemeiat”, a zis Licu.
Procurorii Secției parchetelor militare au declinat dosarul privind violențele jandarmilor la protestul din 10 august 2018 către DIICOT, precizând că în cauză sunt dispoziții care incriminează tentativa la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, anunță oficial Parchetul General.
Procurorii din cadrul Secției parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție al forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfășurat în Piața Victoriei din municipiul București, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională.
Competența D.I.I.C.O.T. este atrasă de dispozițiile art. 412 din Codul penal cu referire la art 397 alin 2 din Codul penal, dispoziții care incriminează tentativa la infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, precizează Biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție.
Declinarea vine la 11 luni de la violențele jandarmilor din Piața Victoriei.
Săptămâna trecută, procurorul-șef al DIICOT, Felix Bănilă, a confirmat, pentru MEDIAFAX, că procurorul de caz a cerut de la secția parchetelor militare a Parchetului General dosarul privind violențele din 10 august 2018.
Dosarul a fost cerut pentru o scurtă perioadă de timp, pentru a se analiza dacă există posibilitatea ca această cauză să fie reunită cu dosarul de la DIICOT ce vizează cercetări privind o presupusă lovitură de stat.
Ulterior, Parchetul militar a declinat întreg dosarul privind violențele de la mitingul din 10 august din Piața Victoriei, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.
La Secția parchetelor militare a fost deschis un dosar după violențele din 10 august 2018. La protestul din Piaţa Victoriei, la care au participat mii de oameni, au avut loc mai multe violenţe ce s-au soldat cu zeci de răniţi (protestatari şi jandarmi). În acest dosar au fost puşi sub acuzare Cătălin Sindile şi Sebastian Cucoş, actualul şi fostul şef al Jandarmeriei Române, conducerea Jandarmeriei Bucureşti (Laurenţiu Cazan), dar şi Mihai Dan Chirică, secretar de stat în MAI. Faptele sunt complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.
De asemenea, și la DIICOT a fost deschis un dosar în urma protestului. Concret, Jandarmeria Română a depus plângere la DIICOT în cazul mitingului din 10 august 2018, sesizarea vizând infracţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Acţiunile împotriva ordinii constituţionale sunt cuprinse în articolul 397 din Codul Penal, mai exact: "(1) Acţiunea armată întreprinsă în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat se pedepseşte cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Întreprinderea de acţiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârşite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituţionale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea naţională, se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi".
