Premierul demis Ilie Bolojan a încercat, joi seara, la Euronews, să se delimiteze de contractul de 196 milioane euro acordat către Digi România S.A. prin programul SAFE, susținând că încheierea contractului dintre SRI și companie „nu are nicio legătură cu Guvernul României” și că el personal ar fi aflat „doar din presă” cine a semnat contractul.
Declarația vine însă după ce Serviciul Român de Informații transmisese, în aceeași zi, că întregul program SAFE este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, iar identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul unui Grup de lucru interinstituțional coordonat de șeful Cancelariei premierului. În acest sens, explicația lui Bolojan intră în tensiune directă cu comunicatul SRI. Premierul spune că Guvernul nu a avut nicio legătură cu alegerea Digi, în timp ce SRI arată că selecția furnizorilor SAFE se face prin mecanismul coordonat de Palatul Victoria.
Bolojan: Contractul SRI-Digi „nu are nicio legătură cu Guvernul”
Întrebat de ce a fost aleasă Digi România pentru dezvoltarea unei platforme strategice de securitate cibernetică bazate pe inteligență artificială, în contextul în care grupul deține și o companie de cablu, și o televiziune de știri, Bolojan a respins orice legătură cu Guvernul.
„Încheierea acestui contract dintre Serviciul Român de Informații și companie nu are nicio legătură cu Guvernul României. Asta este primul lucru care trebuie spus”, a declarat Ilie Bolojan la Euronews.
Premierul demis a explicat că, după aprobarea sumelor pentru fiecare autoritate și a listei de proiecte, fiecare instituție (Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, STS, SPP sau SRI) și-a negociat achizițiile conform procedurilor legale.
„Unii au derulat proceduri de licitație, alții au avut proceduri de negociere, pentru că în cazul armamentului sau în alte aspecte de genul acesta de securitate sunt anumite restricții”, a spus Bolojan.
El a susținut că SRI a derulat procedura și că Serviciul trebuie să explice public ce s-a întâmplat.
„Înțeleg că au și dat un comunicat de presă în cursul zilei de astăzi, dar fiecare autoritate trebuie să explice acest lucru, pentru că altfel se creează confuzii și oamenii nu mai înțeleg ce se întâmplă”, a afirmat premierul demis.
Premierul spune că grupul guvernamental a dat doar o aprobare finală
Bolojan a prezentat Grupul de lucru de la nivel guvernamental ca pe un filtru final, fără rol în negocieri sau în alegerea furnizorului.
„După ce fiecare a negociat contractul, la final au venit cu suma respectivă, cu contractorul și în grupul de lucru la nivel de guvern, care integrează toate aceste proceduri, s-a dat o aprobare finală”, a spus el.
Potrivit lui Bolojan, această aprobare finală ar fi însemnat doar verificarea încadrării în destinația banilor și în suma alocată.
„Acest grup de lucru n-a avut nicio ingerință în aceste negocieri care au fost purtate direct și nici Guvernul nu a avut niciun fel de discuție pe tema asta, nici eu personal și pur și simplu am aflat doar din presă vizavi de cine a semnat acest contract”, a declarat Ilie Bolojan.
Afirmația este una dintre cele mai importante din interviu, pentru că premierul demis încearcă să scoată complet Guvernul și pe sine din zona de responsabilitate politică privind alegerea Digi.
Comunicatul SRI spune însă altceva despre mecanismul de selecție
Explicația lui Bolojan vine în contradicție de fond cu comunicatul SRI, cel puțin în privința rolului mecanismului guvernamental. SRI nu a spus că Serviciul a ales singur Digi, ci că programul SAFE se derulează sub coordonarea Cancelariei premierului.
Mai exact, Serviciul a precizat că „întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului”, iar „identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului”.
SRI a mai precizat că lista furnizorilor selectați este aprobată de CSAT, iar Serviciul are, în acest proiect, calitatea de autoritate contractantă și beneficiar, rolul său fiind implementarea contractului după parcurgerea etapelor de selecție și validare prevăzute de lege.
Prin urmare, în timp ce Bolojan spune că Grupul de lucru guvernamental nu a avut „nicio ingerință” și că Guvernul nu a discutat contractul, SRI descrie tocmai acest mecanism coordonat de Cancelaria premierului ca fiind locul în care se realizează identificarea și selecția furnizorilor SAFE.
Contractul: 196 milioane euro pentru Digi România
Contractul a fost anunțat inițial de Guvern, în lista achizițiilor finanțabile prin instrumentul european SAFE. Executivul a precizat că România are alocată suma de 16,68 miliarde euro, dintre care 4,2 miliarde euro pentru infrastructură duală (capetele de autostradă A7 și A8), iar restul pentru echipamente militare sau cu utilizare duală.
În lista contractelor semnate înainte de 30 mai 2026, Guvernul a inclus și „dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică”, în valoare de 196.000.000 euro, contract încheiat cu Digi România S.A., cu realizare integrală în România.
Ulterior, Digi Communications a transmis un raport curent către Bursa de Valori București și ASF, în care a confirmat că Digi România S.A. a semnat cu Serviciul Român de Informații un acord-cadru pentru dezvoltarea unui centru de date și a unei platforme integrate de evaluare a modelelor de inteligență artificială de tip LLM, specializate în securitate cibernetică, derulat prin SAFE/Readiness 2030.
Potrivit raportului Digi, acordul-cadru are o valoare de până la 196 milioane euro, include componente hardware și software și va fi implementat etapizat pe parcursul unei perioade de patru ani.
De ce contractul a devenit controversat
Contractul cu Digi a devenit unul dintre cele mai discutate proiecte SAFE din cauza suprapunerii mai multor elemente sensibile: valoarea mare, domeniul securității naționale, lipsa unor detalii publice despre procedură și profilul companiei beneficiare.
Digi România este parte a grupului care deține și operațiuni media importante, inclusiv Digi24 și Digi FM. Criticii au susținut că atribuirea unui contract de aproape 200 milioane euro către o companie din același grup cu o televiziune unde Ilie Bolojan a avut apariții frecvente ridică probleme de oportunitate și transparență, chiar dacă nu demonstrează, în sine, vreo ilegalitate.
În plus, relația instituțională dintre Bolojan și fostul RCS&RDS, actuala Digi România, are un istoric vechi la Oradea, unde compania a fost implicată de-a lungul anilor în proiecte locale de infrastructură, comunicații, energie și sponsorizări sportive. Tocmai acest context a alimentat suspiciunile publice privind oportunitatea ca, în mandatul Guvernului Bolojan, Digi să fie anunțată drept beneficiar al unui acord-cadru de 196 milioane euro din fonduri SAFE.
Bolojan cere transparență, dar invocă limitele securității naționale
Întrebat dacă ar fi oportun ca documentația de atribuire și contractul să fie publicate integral, Bolojan a spus că instituțiile care au făcut aceste contracte trebuie să fie „cât se poate de transparente posibil”.
„Să nu uităm că sunt contracte de armament, sunt contracte care au anumite clauze de confidențialitate. Pentru a elimina orice fel de suspiciuni, cu cât ești mai transparent, cu cât arăți lucrurile mai clar, cu atât limitezi dezinformarea și clarifici lucrurile”, a declarat premierul demis.
El a adăugat că fiecare instituție trebuie să publice „tot ce se poate publica”, cu respectarea prevederilor legale.
„Nu văd nicio problemă pe tema asta”, a mai spus Ilie Bolojan.
Ce a spus Bolojan despre SAFE în restul interviului
În partea mai largă a discuției despre SAFE, Bolojan a apărat necesitatea ca România să acceseze acest credit european, susținând că banii sunt obținuți în condiții mai avantajoase decât cele la care statul român s-ar putea împrumuta în mod normal.
El a spus că România avea oricum nevoie să mențină cheltuielile de apărare la un nivel rezonabil în anii următori, iar fiecare instituție beneficiară și-a propus proiectele care trebuie finanțate.
Potrivit lui Bolojan, Armata are cel mai mare volum al proiectelor, de aproximativ 10 miliarde euro, peste 4 miliarde euro merg către zona de transporturi pentru capetele de autostradă, iar alte aproximativ 2 miliarde euro sunt alocate pentru Ministerul Apărării, SRI, STS, SPP și alte instituții din sistemul național de apărare și ordine publică.
Premierul demis a susținut că proiectele au venit de la specialiștii din fiecare minister sau autoritate, iar după negocierea contractelor, acestea au fost aprobate în Grupul de lucru guvernamental și apoi în CSAT, astfel încât contractele să poată fi semnate în ultimele zile ale lunii mai.
Apărarea anti-dronă și contractele care trebuie accelerate
Bolojan a vorbit și despre nevoia României de a-și întări apărarea anti-dronă. El a spus că există două posibilități: primirea temporară de dotări suplimentare contra dronelor din țări NATO sau din Ucraina și derularea rapidă a contractelor pentru întărirea capacităților proprii de apărare.
„Trebuie să derulăm cât mai repede contractul, în așa fel încât într-o perioadă cât mai scurtă să ne întărim apărarea, inclusiv din acest punct de vedere”, a spus Bolojan.
El a precizat că o primă etapă a contractelor SAFE s-a încheiat până la sfârșitul lunii mai, iar etapa următoare vizează contractele care țin de colaborarea directă dintre state.
„Cel puțin jumătate” din capacități, produse în România
Un alt punct apărat de Bolojan a fost localizarea producției în România. Premierul demis a susținut că una dintre condițiile importante ale contractelor a fost ca o cotă semnificativă să fie produsă în țară.
El a spus că fabrici importante din industria publică de armament, aflate în zona RomArm, vor intra în aceste proiecte, alături de companii private românești și de investitori străini care ar urma să cumpere fabrici sau să construiască de la zero capacități în România.
„Va însemna un transfer de tehnologie și vom vedea cel puțin jumătate din aceste capacități produse în România”, a spus Bolojan.
Guvernul transmisese anterior, în comunicatul despre SAFE, că mai multe contracte includ componente de localizare în România: producția finală a mașinilor de luptă la Mediaș, producție parțială pentru sisteme antiaeriene, muniție AHEAD într-o facilitate nouă în România, asamblarea finală a dronelor în țară și mentenanță pentru elicoptere la facilități din România.
De ce merg banii mai ales către companii europene
Bolojan a răspuns și criticilor privind faptul că mai multe contracte importante merg către companii din Germania sau Franța, nu către Statele Unite.
Premierul demis a spus că programul SAFE este, prin definiție, un program european de apărare, destinat întăririi capacității Europei de a se apăra. De aceea, potrivit lui, condiția de bază era ca proiectele să implice firme care produc armament în Europa sau care își localizează producția în Europa.
„Aici nu era o problemă să alegi dacă cumperi armament dintr-o țară europeană sau non-europeană, ci pur și simplu asta era condiția de bază”, a spus Ilie Bolojan.
El a adăugat că Europa și România trebuie să contribuie mai mult la propria securitate, în condițiile în care Statele Unite au cerut creșterea contribuțiilor la apărare ale aliaților.
