Premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor că anul 2026 va fi marcat de o presiune financiară uriașă, deoarece România trebuie să utilizeze cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, lucru care va limita drastic bugetele pentru investiții și programele naționale. În aceste condiții, fondurile pentru programe precum Anghel Saligny, proiectele CNI sau alocările către domenii esențiale – transporturi, sănătate, educație – vor scădea considerabil, iar autoritățile care vor să atragă finanțări ar putea fi obligate să vină cu o contribuție proprie de 20%.
Premierul a explicat dimensiunea problemei generate de supracontractarea proiectelor din PNRR.
„În ceea ce priveşte investiţiile, cea de-a treia componentă, acest aspect este unul dintre cele mai dificile pe care le avem de gestionat, din cauza supracontractării pe care am avut-o în aceşti ani, pe toate componentele, şi a unei lipse de coordonare şi de predictibilitate a investiţiilor.
Vă rog să vă imaginaţi că, pe componenta de PNRR, faţă de aproximativ 28 de miliarde de euro, cât am avut contractate iniţial, am semnat contracte de finanţare de 47 de miliarde de euro.
După care am pierdut 8 miliarde de euro din componenta de împrumut, pentru că, fiind deficitul foarte mare în România, Comisia Europeană a spus că nu mai avem spaţiu, nu avem cum să vă lăsăm acel împrumut, că vă duceţi în cap, şi am rămas cu puţin peste 20 de miliarde. Deci imaginaţi-vă că am avut o supracontractare dublă.”, a spus premeirul într-o intervenție la Asociaţia Municipiilor din România.
Bolojan a subliniat că gestionarea acestei situații a fost dificilă, dar că România a reușit să finalizeze procesul de revizuire a PNRR.
Gestionarea contractelor existente și impactul asupra autorităților locale
Premierul a explicat că în situaţia în care suntem, de exemplu, pe componenta de administraţie locală, România avea contracte alocate prin PNRR în valoare de puţin peste 20 de miliarde de lei, iar contractele efectiv semnate se apropiau de 30 de miliarde de lei. După ordonanţa care a stabilit că contractele care nu sunt semnate se denunţă unilateral, tot au mai rămas 4,2 miliarde de lei contracte semnate de primari, peste fondurile care existau.
„În această situaţie, săptămâna trecută am luat decizia să asigurăm finanţarea, din bugetul naţional, a acestor contracte semnate peste nivelul alocat, pe de o parte pentru că sunt foarte multe componente de şcoli, pe Valul Renovării — sunt situaţii obiective în care e foarte greu să închizi astfel de proiecte —, iar pe de altă parte, pe baza unei înţelegeri care spune că această supracontractare de 4 miliarde de lei se va acoperi prin diminuarea altor proiecte de investiţii finanţate din bugetul naţional. Subliniez asta pentru că nu avem spaţiu.”, a spus Bolojan.
El a adăugat că două teme vor crea presiuni majore la pregătirea bugetului.
Transferurile către autoritățile locale, diminuate puternic
Premierul a atras atenția asupra reducerii fondurilor de la bugetul de stat către UAT-uri:
„Prima problemă majoră va fi transferul de fonduri către autorităţile locale, şi vă spuneam de constrângerile bugetare, vă spuneam de investiţii.
(…) Indiferent cine va fi la guvernare, România nu mai poate să transfere fondurile pe care le-a transferat până acum către administraţiile publice locale. E unul dintre instrumentele prin care ne reducem deficitul.
De aceea, în toate datele, în toate calculele care au fost făcute, creşterea impozitului pe proprietate este calculată ca având un impact favorabil asupra deficitului naţional; adică se porneşte de la ideea că sumele pe care le veţi încasa în plus să nu mai fie în continuare transferate de la bugetul de stat, ci transferurile de la bugetul de stat să fie reduse cu aceste sume încasate în plus.
Că se vor reduce 100% sau 80%, mi-e greu să spun astăzi, dar în toate calculele pe baza cărora au fost estimate deficitele României în viitor, ele sunt în prezent calculate 100%. Trebuie să vă spun asta, ca să ştim de unde plecăm.”, a precizat șeful Executivului.
Bolojan a subliniat că formula de calcul pentru aceste transferuri va reprezenta o provocare.
Spațiul bugetar pentru investiții, practic consumat de PNRR
Premierul a detaliat volumul fondurilor care trebuie cheltuite anul viitor:
„Anul viitor trebuie să consumăm cele 10 miliarde de euro pe care le mai avem din PNRR. Ca să vă faceţi o imagine, am cheltuit, cred, vreo 4 miliarde până în vara aceasta.
Am cheltuit din vară până în toamnă încă vreo 5, aproximativ, şi mai avem de acum înainte vreo 10 miliarde, la care se adaugă, bineînţeles, cofinanţările dumneavoastră şi cele din bugetul naţional, tot pentru PNRR.
Ca atare, spaţiul bugetar pentru investiţii, pe care îl avem anul viitor — pentru care mi se recomandă să nu depăşească 7% din PIB; anul acesta, deşi aveam o recomandare de 7,3%, suntem la 7,8% din PIB —, deci aproape tot spaţiul de anul următor este consumat de PNRR. Şi ar trebui să ne concentrăm pe PNRR, toţi: ministere, autorităţi locale şi tot ce înseamnă proiecte conexe PNRR-ului.”
În aceste condiții, posibilitățile de finanțare pentru alte linii bugetare vor fi extrem de limitate.
Fonduri mai puține pentru Anghel Saligny și noi reguli de accesare
Premierul a explicat cum vor fi afectate programele naționale:
„Spaţiile bugetare care ne vor mai rămâne pentru alte linii de finanţare — Anghel Saligny, de exemplu, CNI sau alocări directe pentru Ministerul Transporturilor, Sănătate, Educaţie — vor fi foarte mici. Estimarea este că sumele pentru programul Anghel Saligny de anul viitor vor fi mai mici decât anul acesta.”, a arătat Bolojan.
El a menționat și o regulă tranzitorie.
„Şi atunci, discuţia pe care am avut-o, şi pe care eu personal o susţin… este că anul viitor, fiind un an excepţional, în care concentrarea noastră va fi pe PNRR şi rămânând sume foarte mici pe programele naţionale, să venim cu o regulă tranzitorie exclusiv pentru anul viitor: dacă vrei să atragi fonduri, de exemplu din Anghel Saligny, să trebuiască să vii cu o cofinanţare de 20%.”, a completat Bolojan.
Fără proiecte noi anul viitor
Premierul a avertizat că investițiile noi vor fi blocate.
„Nu vom putea deschide noi proiecte, nici pe transporturi, anul viitor, nicăieri, nici pe CNI, nici pe Anghel Saligny, foarte probabil, pentru că şi contractele pe care le avem astăzi se eşalonează, practic, pe vreo cinci ani.
Vă rog să vă imaginaţi că, dacă n-am începe nicio investiţie, tot bugetul României este angajat pe următorii cinci ani, la investiţii. Subliniez: pentru contractele care sunt semnate în momentul de faţă, România este angajată pe următorii ani.”, a conchis prim-ministrul.
Comentează