Premierul Ilie Bolojan a recunoscut deschis, luni seară, la Digi24, că relația dintre Guvern și autoritățile locale intră într-o zonă de tensiune majoră, pe fondul reducerii transferurilor de la bugetul de stat către primării.
Șeful Executivului a justificat această abordare prin creșterea veniturilor locale obținute din majorarea impozitelor pe proprietate, sugerând că administrațiile locale trebuie să se descurce „mai mult din banii proprii”, chiar dacă asta amplifică nemulțumirea primarilor.
„Nu mai puteam să transferăm sume imense către autoritățile locale”, a spus Bolojan, insistând că actualul model de finanțare este nesustenabil. În opinia sa, România ar fi ajuns într-o situație paradoxală, în care primăriile cheltuiesc mai mult decât produc, iar diferența este acoperită constant de la centru, prin alocări guvernamentale și fonduri naționale.
Premierul a mers mai departe și a comparat situația României cu cea a altor state europene, afirmând că „în Europa, veniturile totale pe care le încasează primăriile din taxele locale acoperă, în general, toate cheltuielile”, în timp ce „în România, toate veniturile autorităților locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal”.
Guvernul strânge robinetul, primarii protestează
În logica prezentată de Bolojan, creșterea impozitelor locale ar trebui să compenseze reducerea banilor veniți de la bugetul de stat. „Per total, autoritățile locale vor avea sume mai mari față de anul trecut”, a susținut premierul, explicând că ceea ce Guvernul nu mai poate transfera direct va fi acoperit din surplusul rezultat din impozitele majorate.
Bolojan a admis că statul va reduce alocările guvernamentale directe și a sugerat că administrațiile locale trebuie să își justifice mai bine cheltuielile. „Cetățenii trebuie să vadă ce se întâmplă cu banii pe care îi plătesc. Dacă toți banii pe care îi încasezi îi folosești pentru funcționarea instituției și nu faci nimic în comunitate, înseamnă că instituția nu mai există pentru oameni”, a spus premierul.
Conflictul a fost amplificat și de poziționările politice din teritoriu. Bolojan a confirmat că există nemulțumiri puternice, inclusiv în județe precum Harghita și Covasna, unde oamenii au ieșit în stradă din cauza impozitelor locale. Fără a intra în detalii concrete, premierul a sugerat că, pe lângă deciziile administrațiilor locale, ar putea exista și „campanii” sau „mize politice” care să fi alimentat protestele.
Reorganizarea administrativă, amenințarea din fundal
În fața presiunilor venite din partea primarilor, Bolojan a lăsat să se înțeleagă că răbdarea Guvernului este limitată și că actuala arhitectură administrativă ar putea fi pusă sub semnul întrebării. „Avem două posibilități pe termen lung: ori dovedim că administrația poate funcționa cu personal mai redus și mai eficient, ori este doar o problemă de timp până când se va ajunge la o reorganizare administrativ-teritorială”, a declarat premierul, avertizând că o astfel de reformă va veni „când vom fi cu spatele la zid”.
Mesajul a fost completat de un reproș direct la adresa administrațiilor locale care, în opinia sa, au angajat personal peste necesar. „Sunt comune care, din păcate, și-au angajat mai mulți oameni decât era necesar și acum vor trebui să reducă acest personal suplimentar”, a spus Bolojan, transferând responsabilitatea ajustărilor direct în curtea primarilor.
În același timp, șeful Guvernului a transmis că primăriile nu mai pot conta pe stat pentru a acoperi cofinanțările proiectelor mari de investiții. „Nu mai trebuie să stea cu mâna întinsă către bugetul de stat, ci trebuie să meargă să-și contracteze un credit”, a afirmat Bolojan, invocând propriul exemplu de la Oradea și Bihor.
Comentează