Premium
Liderul britanic Boris Johnson şi liderul opoziţiei laburiste Jeremy Corbyn s-au atacat reciproc dur, marţi, prezentându-se fiecare drept omul situaţiei care poate rezolva bătaia de cap a Brexitului, aflat în centrul campaniei în vederea alegerilor legislative de la 12 decembrie, relatează AFP potrivit news.ro
Premierul conservator a deschis ostilităţile trimiţându-i liderului laburist o scrisoare liderului laburist, în care-i cere să-şi clarifice poziţia ambiguă pe tema ieşirii din Uniunea Europeană (UE). Aceasta nu a avut încă loc, la peste trei ani după ce aproape 52% dintre britanicii care s-au prezentat la urne au aprobat-o în referendumul din 2016.
”Atunci când vor alege viitorul premier, alegătorii merită să aibă o imagine mai precisă a ceea ce fiecare lider potenţial va face în privinţa Brexitului”, a scris el în această misivă publicată de către serviciile sale.
”Timp de luni de zile, dumneavoastră aţi refuzat să spuneţi ce fel de «acord» vreţi cu UE. Acum a venit timpul să clarificaţi şi să explicaţi care vă este cu adevărat proiectul”, adaugă liderul conservator.
Partidele politice au intrat în toiul subiectului marţi, cu o zi înaintea dizolvării Parlamentului, miercuri, cu cinci săptămâni înaintea scrutinului anticipat care ar urma să conducă la formarea unei Camere a Comunelor în care să se degajeze o majoritate în vederea formei pe care urmează să o ia Brexitul.
”THATCERISM PE STEROIZI”
În faţa unor activişti, la Harlow, al sud de Londra, Jeremy Corby i-a replicat imediat, hotărât să-i smulgă cheia de la Downing Street, numărul 10, adversarului său politic.
El l-a acuzat că vrea să ”deturneze” Brexitul pentru a diminua drepturile muncitorilor şi a deschide Serviciul Naţional britanic de Sănătate (NHS) sectorului privat american, în cadrul unui acord de liber-schimb cu Statele Unite.
”Pentru mulţi în Partidul Conservator este vorba despre ceea ce a fost vorba întotdeauna în legătură cu Brexitul: să dea înapoi în privinţa beneficiilor obţinute prin luptă grea de clasa muncitoare de generaţii”, a denunţat el, evocând un ”thatcerism pe steroizi”.
Denunţând promisiunea nerespectată a lui Boris Johnson de a părăsi UE la 31 octombrie, după ce acesta a fost obligat să le ceară europenilor o nouă amânare cu trei luni - a treia -, Jeremy Corbyn a promis să soluţioneze impasul ”în şase luni”, în cazul în care ajunge la putere.
El a declarat că vrea să negocieze cu Bruxellesul un nou acord ”în trei luni”, care să prevadă o formă de uniune vamală cu UE. El l-ar supune apoi aprobării printr-un referendum, care ar propune, de asemenea, alegătorilor posibilitatea de a rămâne sub tutela europeană. Însă, el însuţi s-a abţinut să spună care este opţiunea sa preferată.
Acest termen este ”realist”, a dat el asugurări. ”Noi nu am spune-o dacă nu am crede că nu este posibil sau fezabil”.
OPRIREA BREXITULUI
”Poziţia dumneavoastă actuală pare să fie că vreţi o întoarcere la început”, a denunţat Boris Johnson în scrisoarea sa. În opinia sa, acordul retragerii pe care l-a încheiat în octombrie cu Bruxellesul este singurul mijloc de ”realizare a Brexitului” şi de a putea, în sfârşit, să se concentreze asupra unor teme ale politicii interne ca sănătatea, educaţia sau securitatea.
Distanţându-se în mod categoric de liderii conservator şi laburist, pe care-i critică dur şi pe care-i consideră ”inapţi” să fie premieri, eurofila Jo Swinson, conducătoarea Partidului Liberal Democrat (Lib-Dem) s-a angajat, la rândul său, să oprească Brexitul, în cazul în care ajunge la putere, lansându-şi oficial campania electorală, marţi, la Londra.
”Laburiştii, la fel ca şi conservatorii, vor să negocieze şi să realizeze Brexitul”. Or ”orice tip de Brexit va aduce atingere economiei noastre”, a avertizat ea, promiţând să investească în serviciile publice ”un bonus de 50 de miliarde de lire sterline” (58 de miliarde de euro), care ar permite, în opinia sa, degajarea rămânerii în UE.
Jo Swinson s-a declarat convinsă de faptul că aceste alegeri ar putea antrena o ”schimbare seismică” a politicii britanice, sperând să se bucure de creşterea popularităţii liberal-democraţilor, care dispun în prezent de 20 din cele 650 de mandate în Camera Comunelor.
