Completul de 5 judecători de la ÎCCJ care judecă apelul în dosarul lui Darius Vâlcov anunțat marţi că dorește sesizarea Curţii de Justiţie a UE pentru a se stabili dacă trebuie să ţină cont de decizia CCR referitoare la completurile specializate. Dacă ar ţine cont de decizia CCR, procesul s-ar relua de la zero, în faza de fond, la un complet de trei judecători.
Concret, la termenul de marți al procesului, președintele completului de cinci judecători a anunțat că, în majoritate, s-a discutat de principiu sesiyarea CJUE cu patru întrebări ce au ca temă principală obligativitatea aplicării de către ICCJ a deciziei CCR.
Mai precis, judecătorii vor ca CJUE să spună dacă potrivit normelor europene în materie penală existente o instituție din mediul judciar este obligată să respecte decizia unei instituții din mediul extrajudiciar, CCR, atunci când decizia instituției extrajudiciare se referă la chestiuni ale instituțiilor din mediul judiciar.
Ideea sesizării CJUE este în majoritate, ceea ce înseamnă că nu toți cei cinci judecători sunt de acord cu acest demers din oficiu al instanței.
Avocații au primit o copie a întrebărilor și dosarul se reia pe 17 octombrie pentru discuții pe această temă.
Dacă instanța supremă decide după dezbaterile din 17 octombrie trimiterea celor patru întrebări CJUE atunci judecarea apelurilor din dosarul lui Darius Vâlcov se suspendă până la primirea răspunsurilor Curții de Justiție a UE.
Unul dintre avocați explică pentru STIRIPESURSE că întrebările judecătorilor „au rol ca CJUE să se pronunțe dacă un organism exterior sitemului de justiție poate să stabilească ce are de făcut sistemul de justiție”.
„Este o modalitate de a își aroga toate drepturile dar de a nu-ți asuma nicio greseală. Legea 78 este una organică iar legea lor de funcționare nu. Problema este că acest dosar nu e în prag de prescripție. Trebuiau să își însușească motivarea CCR să anuleye tot și să rejudece. Nu era nicio problemă”, a explicat apărătorul.
Pe 3 iulie 2019, Curtea Constituţională a stabilit că există un conflict între Parlament şi ÎCCJ şi a anunţat că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.
Pe 8 februarie 2018, fostul ministru al Finanţelor şi fost consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a fost condamnat, în primă instanţă, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la opt ani de închisoare.
Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în anul 2015, de către procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea data primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus că, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apa Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scornicesti, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări.
Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată în județul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania de Apa Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv „Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în orașele Scornicesti și Potcoava”, „Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în municipiul Slatina” și „Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatră-Olt”.
Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion. În consecință, Tehnologica Radion a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului „Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa și apa uzată în județul Olt”, fiind semnate contracte, cu Compania de Apa Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei.
Conform DNA, Theodor Berna și Darius Vâlcov au stabilit de comun acord că sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei.Astfel, în bază acestei înțelegeri, în perioadă ianuarie-martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apa Olt efectua plăți în contul societății.
De asemenea, în perioada aprilie-decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, sumă totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei fiecare).
În plus, în perioada 2012-2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, sumă de 3.080.000 lei. Banii au fost investiți în bunuri de valoare, spun procurorii. Cel puțin 172 de tablouri au fost descoperite de procurori ascunse în pereții casei, precum și trei lingouri de aur.
Comentează