Judecătorii Curții Constituționale au dat o nouă amânare pe Legea pensiilor speciale ale magistraților, noul termen de judecată fiind 18 februarie. Este a cincea amânare pentru acest proiect de lege.
UPDATE - Comunicatul oficial al Curții Constituționale
”Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026.”.
Știrea inițială***
La ședința de astăzi, s-a solicitat includerea pe ordinea de zi a cererii ICCJ de a sesiza CJUE. Aceasta urma să fie dezbătută astăzi și să se ia o decizie cu privire la sesizarea sau nu a CJUE.
Dacă votul nu va duce la sesizarea CJUE, atunci hotărârea privind pensiile speciale pentru magistrați va rămâne în vigoare.
Cu toate acestea, cererea de analizare a solicitării ICCJ a fost respinsă în urma votului, astfel încât președintele CCR a trebuit să stabilească o nouă dată. Această dată este 18 februarie.
La ședința din 18 februarie, se va relua discuția și se va vota dacă se va trimite problema la CJUE sau dacă se va rămâne în deliberare.
Dacă vor trimite problema la CJUE, atunci vor trebui să aștepte răspunsul Curții Europene și abia apoi, în funcție de acest răspuns, vor decide soarta pensiilor speciale ale magistraților.
Judecătorii CCR nu au ținut cont de scrisoarea lui Ilie Bolojan
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care susține că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR.
Magistratura a considerat scrisoarea premierului Bolojan asupra CCR ca pe o formă de presiune.
Mai mult, într-o mutare de ultimă oră, Curtea Supremă de Justiție din România, condusă de judecătorul Lia Savonea, a cerut marți CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților din România.
Mișcarea vine în contextul blocajului din CCR pe reforma pensiilor magistraților pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dar și disputei dintre Executiv și Justiție pe situația pensiilor speciale.
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată, într-un comunicat, Curtea Supremă de Justiție.
Judecătorii CCR dau amânare după amânare
În 16 ianuarie, CCR a amânat, pentru a patra oară, pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor.
La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunţat că şi-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze.
Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”. În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.
În 15 ianuarie 2026, cu o zi înaintea celei în care CCR era aşteptată să ia o decizie în cauză, ICCJ a anunţat că depune la CCR o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condiţiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât cea pe contributivitate.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis preşedinelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor în care o informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, preciza prim-ministrul în scrisoare.
Ulterior, preşedintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
Luni seară, Ilie Bolojan a adus lămuriri despre scrisoarea adresată CCR, precizând că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a judecătorilor „să dea o sentinţă sau alta”, ci i s-a părut „de bun simţ să se ştie aceste lucruri”, în condiţiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.
Comentează