Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, primită la promulgare pe 25 octombrie 2025. Actul vizează, în principal, regimul prosumatorilor și mecanismele de compensare cantitativă sau regularizare financiară. Șeful statului invocă art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 din Legea nr. 47/1992.
În motivare, Președintele arată că Parlamentul a depășit limitele reexaminării prevăzute de art. 77 alin. (2) din Constituție, introducând soluții legislative noi, neavute în vedere în cererea de reexaminare din 12 decembrie 2023. Se invocă, totodată, încălcarea art. 1 alin. (5) privind calitatea legii și a art. 147 alin. (4) privind caracterul obligatoriu al deciziilor CCR, prin raportare la jurisprudența Curții.
Legea fusese transmisă inițial la promulgare pe 25 noiembrie 2023 și modifica, între altele, definițiile și pragurile aplicabile prosumatorilor, inclusiv o creștere a limitelor de putere instalată până la 900 kW pentru unele obligații. Cererea de reexaminare a solicitat recalibrarea soluțiilor în acord cu dreptul european, o mai bună echilibrare a drepturilor și obligațiilor actorilor din piață și clarificări fiscale.
Ce a acceptat Parlamentul la reexaminare
După reluarea procedurii, Parlamentul a eliminat creșterea pragului de la 400 kW la 900 kW în materia responsabilității de echilibrare, revenind la alinierea cu Regulamentul (UE) 2019/943. Au fost modificate articolele referitoare la art. 731, menținându-se plafonul de 400 kW pentru vânzarea energiei către furnizor, în conformitate cu reglementările ANRE.
Legiuitorul a renunțat și la extinderea scutirii de la obligația de facturare până la 900 kW, păstrând regimul în vigoare pentru puteri instalate de până la 27 kW. În plus, s-au adus clarificări tehnico-legislative: definirea distinctă a componentelor facturate în compensarea cantitativă și înlocuirea sintagmei „poate compensa financiar” cu „poate compensa cantitativ sau, după caz, regulariza financiar”.
Cu toate acestea, Președintele susține că o parte dintre intervenții depășesc strict limitele cererii de reexaminare și nu pot fi justificate ca simple corelări. În opinia sa, aceste soluții echivalează cu opțiuni noi de politică publică, pentru care mecanismul constituțional al reexaminării nu oferă acoperire.
Critica principală: depășirea limitelor reexaminării
Prima obiecție vizează redefinirea compensării cantitative prin coborârea pragului de putere instalată de la 400 kW la 200 kW pe loc de consum. Președinția notează că această schimbare nu a fost cerută prin reexaminare și, chiar dacă reia o soluție mai veche, reprezintă o opțiune legislativă nouă, străină obiectului sesizării inițiale.
A doua critică privește înlocuirea sintagmei „autorități publice locale” cu „autorități și instituții publice”, ceea ce extinde sfera entităților care pot vinde energie produsă sau stocată. Șeful statului arată că solicitarea sa viza clarificări, nu extinderea domeniului de aplicare, iar asocierea acestei extinderi cu reîntoarcerea la pragul de 200 kW pentru compensare cantitativă adaugă o nouă arhitectură normativă.
A treia intervenție contestată introduce drepturi noi pentru prosumatorii persoane fizice cu putere instalată de până la 27 kW, care pot utiliza sumele rezultate din compensarea cantitativă pentru plata energiei electrice sau a gazelor naturale în baza contractelor cu același furnizor. Președintele subliniază că aceste prevederi nu au fost avute în vedere în reexaminare.
Alte prevederi noi și eliminări contestate
Sesizarea mai critică rescrierea art. 731 alin. (4), care obligă furnizorii să achiziționeze energia produsă de prosumatorii cu puteri cuprinse între 200 și 400 kW la prețul mediu PZU, cu regularizare financiară, precum și corelarea termenului de compensare cantitativă până la 31 decembrie 2030. Se arată că înlocuirea trimiterii la plafonul din alin. (1) cu o bandă fixă 200–400 kW este o soluție legislativă nouă.
Tot în afara reexaminării, Parlamentul a eliminat posibilitatea ca prosumatorii și autoritățile publice să opteze între mecanismele de compensare prevăzute de art. 731, invocând lipsa de oportunitate a soluției inițiale. Președintele apreciază că reevaluarea oportunității unor dispoziții nesolicitate excedează cadrul reexaminării.
În ansamblu, Președintele susține că aceste adăugiri și eliminări nu pot fi încadrate la „corelări” sau „clarificări”, ci constituie opțiuni substanțiale, ceea ce afectează echilibrul dintre drepturile și obligațiile prosumatorilor și ale furnizorilor și, procedural, depășește limitele constituționale ale dialogului instituțional.
Invocarea jurisprudenței CCR și a regulamentelelor parlamentare
Documentul trimis Curții reface cadrul jurisprudențial privind reexaminarea: Deciziile CCR nr. 355/2007, 991/2008, 682/2008, 1.596/2011, 1.597/2011, 924/2011, 1.598/2011, precum și Decizia nr. 63/2018, care statuează că reexaminarea este limitată de obiecțiunile Președintelui, permițând doar corelări necesare pentru coerența reglementării. Se invocă și principiul colaborării loiale între autorități, în cadrul dialogului constituțional.
Sesizarea reamintește că regulamentele Camerelor, art. 142 din Regulamentul Camerei Deputaților și art. 157 din Regulamentul Senatului, cer ca textele propuse la reexaminare să aibă legătură cu solicitările Președintelui și să asigure corelări tehnico-legislative, nu rescrieri de fond. În caz contrar, Președintele ar fi lipsit de posibilitatea unei noi reexaminări, dat fiind caracterul formal al aceleiași legi.
În susținerea art. 147 alin. (4), este citată Decizia nr. 895/2015, par. 26, asupra importanței comportamentului constituțional loial și a respectării efectelor erga omnes ale deciziilor Curții. Președintele afirmă că adoptarea unor soluții similare celor anterior criticate sau în afara limitelor reexaminării contravine statului de drept.
Concluzia sesizării
Pe baza acestor argumente, Președintele solicită Curții Constituționale admiterea obiecției de neconstituționalitate și constatarea că Legea de modificare a Legii nr. 123/2012 a fost adoptată cu încălcarea art. 1 alin. (5), art. 77 alin. (2) și art. 147 alin. (4) din Constituție. Demersul indică faptul că, în opinia sa, Parlamentul a introdus schimbări substanțiale care depășesc cadrul permis de reexaminare și afectează coerența reglementării în domeniul energiei.
În forma transmisă Curții, sesizarea subliniază că obiectivul nu este blocarea politicilor privind prosumatorii, ci limitarea reexaminării la obiecțiunile formulate inițial și respectarea exigențelor de tehnică legislativă. Până la decizia CCR, actul normativ rămâne în procedura de control anterior promulgării.
Comentează