Premium
Descoperirile ştiinţifice care au jucat un rol semnificativ în răspunsul la pandemia de COVID-19 au dominat distincţiile acordate în cadrul celei de-a 10-a ediţii a Premiilor Breakthrough, ai cărei laureaţi, recompensaţi în total cu 15,75 milioane de dolari, au fost anunţaţi joi, conform paginii de internet a acestor premii internaţionale.
Breakthrough Prize recunoaşte descoperirile inovatoare realizate în domeniile Fizică Fundamentală, Ştiinţe ale Vieţii şi Matematică.
Cel mai important premiu din domeniul ştiinţei, fiecare dintre cele cinci distincţii principale, are valoarea de 3 milioane de dolari.
Katalin Karikó, de la BioNTech şi Universitatea din Pennsylvania şi Drew Weissman, de la aceeaşi universitate, se numără printre laureaţii Breakthrough Prize, la categoria Ştiinţe ale Vieţii. ''Răspunsul ştiinţific şi medical la COVID-19 a fost fără precedent, iar două dintre premiile din acest an sunt pentru descoperiri revoluţionare care au jucat un rol semnificativ în cadrul acestui răspuns. Vaccinurile inovatoare dezvoltate de Pfizer/BioNTech şi Moderna care s-au dovedit eficiente împotriva virusului se bazează pe decenii de eforturi depuse de Katalin Karikó şi Drew Weissman. Convinşi că terapiile ARNm sunt promiţătoare, în pofida scepticismului larg răspândit, ei au creat o tehnologie care nu este doar vitală în lupta împotriva coronavirusului de astăzi, dar reprezintă şi o promisiune vastă pentru viitoarele vaccinuri şi tratamente pentru o gamă largă de afecţiuni, inclusiv HIV, cancer, boli autoimune şi boli genetice'', se arată în comunicatul organizatorilor Breakthrough Prize.
În cadrul aceleiaşi categorii, Ştiinţe ale Vieţii, au fost recompensaţi cercetătorii Shankar Balasubramanian şi David Klenerman de la Universitatea Cambridge şi Pascal Mayer (Alphanosos). ''Identificarea şi caracterizarea aproape imediată a virusului, dezvoltarea rapidă a vaccinurilor şi monitorizarea în timp real a noilor variante genetice ar fi fost imposibile fără tehnologiile de secvenţiere de următoare generaţie inventate de Shankar Balasubramanian, David Klenerman şi Pascal Mayer. Înainte de invenţiile lor, re-secvenţierea unui genom uman complet putea dura multe luni şi costa milioane de dolari; astăzi, se poate face în decurs de o zi, la costul a aproximativ 600 de dolari. Acest lucru a dus la o revoluţie în biologie, permiţând scoaterea la lumină a unei diversităţi genetice nebănuite, cu implicaţii majore, de la biologia celulară şi a microbiomului la ecologie, medicină legală şi medicină personalizată'', se precizează în document.
Un alt laureat al Breakthrough Prize din acest an la categoria Ştiinţe ale Vieţii, Jeffery W. Kelly, de la Institutul de Cercetare Scripps, ''a adus o schimbare în viaţa persoanelor care suferă de amiloidoză, (un grup de boli) care afectează inima şi sistemul nervos''. Cercetătorul ''a descoperit mecanismul prin care o proteină, transtiretina, acţionează şi se aglomerează în grupuri care omoară celule, ţesuturi şi, în cele din urmă, pacienţi. El a conceput apoi o strategie moleculară pentru stabilizarea proteinei şi, după ce a sintetizat o mie de molecule-candidat, una dintre moleculele concepute a avut structura potrivită pentru a realiza această stabilizare. Apoi a contribuit la dezvoltarea acesteia într-un medicament eficient, numit tafamidis, care încetineşte în mod semnificativ evoluţia acestor boli. În acest proces, el a furnizat dovezi pentru noţiunea că agregarea proteinelor provoacă neurodegenerare, care are relevanţă pentru alte boli neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer'', se precizează în comunicat.
Premiul Breakthrough Prize în domeniul Fizicii Fundamentale a fost acordat cercetătorilor Hidetoshi Katori (Universitatea din Tokyo şi RIKEN) şi Jun Ye (Institutul Naţional pentru Standarde şi Tehnologie din cadrul Universităţii Colorado). ''Lucrând în mod independent, ei au îmbunătăţit precizia măsurării timpului cu trei ordine de mărime'', au notat organizatorii. Tehnicile concepute de ei pentru utilizarea laserelor pentru a capta, răci şi sonda atomii ''produc ceasuri cuantice atât de precise încât ar pierde mai puţin de o secundă dacă ar fi funcţiona timp de 15 miliarde de ani'', potrivit comunicatului. Aceste ceasuri au potenţiale aplicaţii tehnologice în diverse domenii, ''de la calculatoare cuantice până la utilizarea efectelor (teoriei) relativităţii lui Einstein pentru seismologie'', dar şi ''pentru a verifica teorii precum relativitatea'', precum şi pentru a ''vâna unde gravitaţionale'' şi în studiul materiei întunecate.
Takuro Mochizuki, de la Universitatea din Kyoto, a fost recompensat cu premiul Breakthrough în Matematică pentru activitatea sa ''la interfaţa geometriei algebrice - unde soluţii la sisteme de ecuaţii apar ca obiecte geometrice - iar geometria diferenţială - unde suprafeţele netede se desfăşoară în dimensiuni multiple şi complexe''. El a ''depăşit imense provocări tehnice şi conceptuale pentru a extinde limitele cunoaşterii aprofundând terenuri noi, extinzând înţelegerea obiectelor numite module D holonomice pentru a include varietăţi cu singularităţi - puncte în care ecuaţiile studiate nu mai au sens'', se precizează în comunicat.
Pe lângă distincţiile principale, şase premii New Horizons, fiecare în valoare de 100.000 de dolari, au fost distribuite între 13 oameni de ştiinţă şi matematicieni aflaţi la începutul carierei, care au avut deja un impact substanţial în domeniile lor.
În plus, trei premii Maryam Mirzakhani New Frontiers au fost acordate femeilor care s-au remarcat în domeniul matematicii, aflate la început de carieră.
Premiile Breakthrough, supranumite ''Oscarurile ştiinţei'', reprezintă o recunoaştere a celor mai importanţi oameni de ştiinţă, potrivit Agerpres.ro.
Breakthrough Prizes au fost înfiinţate de Sergey Brin, Priscilla Chan şi Mark Zuckerberg, Yuri şi Julia Milner şi Anne Wojcicki.
Ceremonia de premiere a laureaţilor din acest an a fost amânată până în 2022 din cauza pandemiei de COVID-19.
