O anchetă a fost declanşată la Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara, după ce cinci cetăţeni din Albania, cu interdicţie de a ajunge în Spaţiul Schengen, au fost ajutaţi să intre în România, relatează News.ro.
Ei au fost identificaţi de poliţişti pe o stradă din Timişoara.
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, poliţiştii de la Secţia 4 au oprit pentru verificări, pe o stradă din Timişoara, o maşină în care se aflau cinci cetăţeni din Albania.
După ce aceştia au fost legitimaţi, agenţii au constatat că ei aveau interdicţie să intre în Spaţiul Schengen.
În urma unei discuţii, cetăţenii albanezi le-au spus poliţiştilor că au intrat în România în urmă cu câteva zile, prin Punctul de Trecere a Frontierei Moraviţa, unde au fost ajutaţi să intre în ţară.
Cei cinci cetăţeni albanezi au fost predaţi Inspectoratului pentru Imigrări, iar la Poliţia de Frontieră Timişoara au început cercetări interne pentru a stabili cum a fost posibil ca străinii cărora le este refuzată intrarea într-o ţară membră a Spaţiului Schengen să fie lăsaţi să intre în România.
România a intrat în Schengen la 1 ianuarie 2025.
Inspectoratul General pentru Imigrări: 930 de cereri de azil, depuse în acest an
Un număr de 930 de cereri de azil au fost depuse de la începutul acestui an, a informat joi Inspectoratul General pentru Imigrări.
"În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie au fost înregistrate 930 de cereri de azil, cu 1.124 mai puţine faţă de perioada similară a anului trecut, când au fost depuse şi înregistrate 2.054 de astfel de cereri", a precizat IGI, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Conform sursei citate, un procentaj semnificativ (72%) din cererile de azil înregistrate în perioada de referinţă (670 în valoare absolută) au fost depuse la structurile Inspectoratului General pentru Imigrări, în timp ce 27,6% (257 în valoare absolută) au fost depuse la structurile poliţiei de frontieră. Diferenţa de 0,3% (3) au fost depuse la alte structuri competente.
În ceea ce priveşte cererile depuse la structurile IGI, cele mai multe au fost înregistrate la Centrul Regional de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil Bucureşti, numărul acestora (348) reprezentând 51,9% din totalul cererilor depuse la structurile IGI şi 37,4% din numărul cererilor depuse la nivel naţional.
În perioada de referinţă, cele mai multe cereri de azil au fost înregistrate pentru cetăţeni din Siria - 235, Irak - 97 şi Sudan - 75.
Stoica (IGPF): Poliţia de Frontieră nu s-a retras, ci s-a repoziţionat; 28.500 de fapte ilegale, constatate de la 1 ianuarie
În primele nouă luni ale anului au fost constatate 28.500 de fapte ilegale - 15.000 de contravenţii şi 13.500 de infracţiuni, a declarat, joi, şeful IGPF, Laurian Stoica, precizând că de la 1 ianuarie Poliţia de Frontieră Română nu s-a retras, ci s-a repoziţionat ca prim scut operaţional al securităţii europene în sud-estul continentului.
"Continuăm să desfăşurăm activităţi în zona de frontieră, în cei 30 de kilometri de la linia de frontieră, printr-un sistem integrat de supraveghere, patrulare şi analiză informaţională care funcţionează în parteneriat cu celelalte structuri de ordine publică şi autorităţi europene. Continuăm să menţinem un baraj ermetic împotriva migraţiei ilegale şi a fenomenelor infracţionale transfrontaliere. Suntem activi, nu reactivi, nu aşteptăm să apară riscurile, le anticipăm şi le contracarăm", a precizat Laurian Stoica, într-o declaraţie de presă.
El a afirmat că, după aderarea cu frontierele terestre la spaţiul Schengen, tranzitul de persoane şi mărfuri se desfăşoară fără controale sistematice la frontierele interne, însă la cele externe în primele nouă luni ale anului au fost înregistrate 21,2 milioane de persoane care au tranzitat frontiera şi 4,5 milioane de mijloace de transport care au fost procesate, ceea ce reprezintă o creştere cu 5% a fluxului la frontierele externe comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
"În primele nouă luni au fost constatate 28.500 de fapte ilegale: 15.000 de contravenţii şi 13.500 de infracţiuni. Cele mai multe au vizat trecerea frauduloasă a frontierei, contrabanda, infracţiuni privind regimul circulaţiei, infracţiuni legate de arme, muniţii, documente false sau falsificate. Nu doar constatăm ilegalităţi, le descurajăm prin prezenţă, le combatem prin acţiuni în baza evaluărilor de risc", a subliniat şeful IGPF.
Pe partea de securitate, în baza analizelor de risc, 8.100 de cetăţeni străini au fost opriţi la frontieră pentru că nu îndeplineau condiţiile de intrare pe teritoriu sau aveau documente false.
"Tot în primele nouă luni ale anului, 800 de persoane au fost depistate pe sensul de intrare în ţară şi 500 de persoane, pe sensul de ieşire. Cifrele indică o scădere cu 80% faţă de 2023, dovadă clară a eficienţei sistemului operaţional. Este rezultatul unei strategii de prevenire, supraveghere şi intervenţie care funcţionează", a susţinut Laurian Stoica.
El a adăugat că au fost destructurate importante reţele de migraţie şi a fost redusă presiunea migraţionistă dinspre zona Balcanilor de Vest.
Metodele cel mai frecvent utilizate de migranţi au fost traversarea pe jos a frontierei verzi, ascunderea în mijloacele de transport sau utilizarea de documente false.
Comentează