Preşedinta Comisiei Europene (CE) urmează să anunţe joi, la Varşovia, o undă verde a planului polonez de relansare post-covid, în valoare de 36 de miliarde de euro, blocat de peste un an, din cauza unor încălcări în domeniul independenţei justiţiei, relatează AFP, potrivit news.ro.

Acest plan de relansare economică, aflat pe agenda de lucru a unei reuniuni săptămânale a CE, prezidată de către Ursula von der Leyen, urma să fie aprobat, potrivit unor surse europene, în pofida faptului că mai mulţi comisari, inclusiv Margrethe Vestager, Vera Jourova şi Frans Timmermans au subliniat că au ”rezerve”.

Bruxellesul se află în centrul unor presiuni să-şi dea unda verde, din cauza nevoilor Poloniei, care găzduieşte cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni în Uniunea Euroepană (UE).

UE speră totodată ca Varşovia să-şi ridice vetoul faţă de transpunerea în dreptul european al impozitării cu minimum 15% a profitului multinaţionalelor, o prioritate a preşedinţiei Franţei a Consiliului Uniunii.

Ursula von der Leyen a impus trei condiţii în vederea aprobării planului de relansare economică, şi anume o desfiinţare a ”Camerei Disciplinare” a Curţii Supreme, acuzată de subminarea independenţei judecătorilor, o reformă a regimului disciplinar al magistraţilor şi o reintegrare a celor care au fost sanţcionaţi de acastă ”Cameră”.

Aceste condiţii au condus, recent, la anunţuri ale părţii poloneze.

Suspendarea unuia dintre cei şase judecători, cercetaţi din cauza faptului că au criticat reforme judiciare, a fost ridicată.

Camera inferioară a Parlamentului polonez a adoptat prin vot, săptămâna trecută, desfiinţarea atât a ”Camerei”, cât şi a sistemului disciplinar, iar Senatul urma să se propnunţe miercuri.

Însă opoziţia de centru faţă de partidul populist aflat la putere (PiS) şi asociaţii ale judecătorilor consideră că acest proiect de lege nu corespunde condiţiilor Bruxellesului.

”PAGUBE IREPARABILE”

Opoziţia, care deţine controlul în Camera superioară a Parlamentului polonez, a depus mai multe amendamente şi speră la modificări.

”Vom restabili statul de drept”, s-a angajat preşedintele Partidului Ţărănist (PSL) Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, citat de agenţia poloneză de presă PAP. El şi-a exprimat speranţa ca proiectul de lege amendat să fie adoptat înainte de venirea lui von der Leyen.

Reforme ale sistemului judiciar, impuse de Partidul Lege şi Justiţie (PiS) reprezintă, de ani de zile, un măr al discordiei între Varşovia şi Bruxelles, iar Guvernul polonez susţine că acestea sunt necesare în vederea eradicării corupţiei în rândul judecătorilor.

Perspectiva unei validări a planului polonez de relansare economică postcovid creează deja agitaţie în Parlamentul European (PE).

Eurodeputatul german Daniel Freund (Verzi) consideră că ”nicio condiţie” nu este îndeplinită.

Grupul Renew Europe (centru) a catalogat reformele poloneze drept ”superficiale şiinadecvate” şi i-a cerut ”o explicaţie detaliată” Ursulei von der Leyen.

”Preşeidinta (Ursula von der Leyen) face Comisia Europeană să-şi piardă credibilitatea în calitate de gardian al tratatelor UE”, a acuzat-o eurodeputata Sophie in't Veld, denunând ”un acord politic pe termen scurt cu pagube ireparabile pentru UE în calitate de comuntate de drept”.

Unda verde a CE a planului polonez - care prevede subvenţii în valoare de 23,9 miliarde de euro şi împrumuturi în valoare de 12,1 miliarde de euro - este necesar să fie confirmată printrun vot cu o majoritate calificată a statelor membre UE.

Plăţile viitoare vor fi condiţionate de respectarea obiectivelor stabilite de către Comisia Europeană, subliniază vicepreşedinta însărcinată cu Valori şi Transparenţa Vera Jourova.

”Vom evalua acest lucru foarte riguros”, a avertizat ea.

Vera Jourova subliniază că UE are şi alte instrumente prin care să impună respectarea valorilor democratice - şi anume un nou mecanism care permite o suspendare sau o reducere a plăţii fondurilor europene, în cazul unor încălcări ale statului de drept.

Polonia este unul dintre cele trei state membre UE ale căror planuri de relansare economică post-covid nu a fost adoptat îjncă.

Planul Ungariei este blocat tot din cauza unor probleme legate de statul de drept, iar planul Olandei nu a fost depus încă la Comisie.