Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

BUBUIE cheltuielile partidelor, în plină pandemie: campania din 2020 COSTĂ MAI MULT decât cea din 2016

grafic crestere

Expert Forum a realizat un raport de monitorizare a finanţării campaniei electorale, pe baza cifrelor pe care partidele şi candidaţii le-au depus la Autoritatea Electorală Permanentă. AEP a raportat contribuţii ale competitorilor în valoare de 125.238.229,33 lei, din care 3.086.207,26 lei provin de la candidaţii independenţi. ”Suma totală ne arată că finanţarea din 2020 va fi mai mare decât în 2016, în ciuda eventualelor blocaje legate de COVID-19 cu privire la strângerea de donaţii sau cotizaţii”, a concluzionat Expert Forum, conform News.ro.

Citește și: Medicul Dorel Săndesc DĂ BOMBA: românii care poartă mască se pot INFECTA cu coronavirus, dar fac forme ușoare

”AEP a raportat contribuţii ale competitorilor în valoare de 125.238.229,33 lei, din care 3.086.207,26 lei provin de la candidaţii independenţi, deşi conform propriilor calcule suma ar fi mai redusă cu aproximativ 3 milioane, întrucât anumite date se repetă. Suma totală ne arată că finanţarea din 2020 va fi mai mare decât în 2016, în ciuda eventualelor blocaje legate de COVID-19 cu privire la strângerea de donaţii sau cotizaţii. Cheltuielile efectuate nu pot fi mai mari decât contribuţiile electorale depuse. Partidele vor mai putea depune contribuţii până pe 26 septembrie”, a transmis, luni, Exprt Forum, care a realizat un raport de monitorizare a finanţării campaniei electorale, pe baza cifrelor pe care partidele şi candidaţii le-au depus la Autoritatea Electorală Permanentă.

Potrivit documentului, cea mai mare parte a fondurilor declarate reprezintă contribuţii ale candidaţilor, respectiv (86,7%), apoi din împrumuturi (12.4%), iar cei mai puţini bani au provenit din donaţii (aproape 1%).

”Partidele au transferat 4,5 milioane lei din conturile centrale curente în conturile centrale de campanie şi 1,6 milioane lei din contul central de subvenţii în contul central de subvenţii pentru campanie. De asemenea, ALDE a alocat 3,9 milioane lei din subvenţii către filialele locale şi judeţene/ale municipiului Bucureşti. Deşi subvenţiile pot fi folosite pentru campanie la alegerile locale, ponderea lor este mai scăzută decât la alte tipuri de alegeri, cum ar fi prezidenţialele”, a mai transmis Expert Focum.

Potrivit raportului, PNL a declarat cei mai mulţi bani din contribuţii ale candidaţilor, respectiv 34,4%, urmat îndeaproape de PSD (aproape 30%).

Independenţii au declarat 2,9% din contribuţii.

”Constanţa este judeţul unde au fost declarate cele mai multe contribuţii, reprezentând aproape 5% din totalul fondurilor înregistrate, următorul judeţ fiind Cluj, unde au fost declarate 3,6% din sume, fără a lua în calcul transferurile partidelor politice. Urmează în top 5 Prahova, Bucureşti (fără sectoare) şi Argeş. Judeţele cu cele mai puţine contribuţii sunt Covasna şi Harghita, dar şi Giurgiu unde s-au înregistrat procente sub 1% din fondurile totale declarate până la această dată de competitorii electorali”, a mai transmis organizaţia.

Potrivit documentului, candidaţii la funcţia de primar au fost cei mai mari contributori per ansamblu, raportând aproape jumătate din banii declaraţi.

”Cu toate acestea, la nivel de funcţie, contribuţiile pentru preşedinţi ai consiliului judeţean rămân cele mai semnificative - nouă candidaţi au atins pragul maxim de contribuţii, şi anume 446.000 de lei”, a mai transmis Expert Forum.

Potrivit organizaţiei, strategiile adoptate de partide pentru a asigura finanţarea pentru candidaturile pe liste au fost diferite.

”Dacă în unele cazuri contribuţiile s-au împărţit între membrii listei, în altele o singură persoană a adus toată contribuţia. De exemplu, pentru listele pentru consiliile locale de municipii există trei cazuri în care suma de 66.900 lei a fost acoperită de un singur candidat. La nivel de primării de sectoare, un număr de 4 candidaţi au atins limita de 223.000 de lei: Adrian Moraru (PNL, S3), Mihail Neamţu (PMP, S3), Dan Cristian Popescu (PSD, S2), precum şi Florin Manea (Bucureşti 2020, S2). Şi candidatul Pro România la primăria Sectorului 1, Adina Alberts a fost foarte aproape de a atinge limita maximă, raportând 222.997 lei. La municipii reşedinţă de judeţ estimăm că un număr de 20 de candidaţi au adus suma maximă din contribuţii”, a mai transmis Expert Forum.

Potrivit organizaţiei, la Primăria Generală, nouă competitori au adus contribuţii.

Candidaţii Partidului Social Democrat sau Partidului Mişcarea Populară nu au declarat niciun leu, iar partidele nu au raportat transferuri din propriile fonduri către filiala Bucureşti, conform datelor publicate de AEP.

”Cea mai mare contribuţie a declarat-o Ioan Sîrbu, candidat Pro România (aproape 50% din totalul fondurilor declarate pentru PG). Analizând o serie de declaraţii de avere am observat că unii dintre candidaţi ar putea avea dificultăţi în a justifica modul în care au contribuit cu fonduri din venituri proprii sau sunt la limita veniturilor anuale”, a mai transmis organizaţia.

Potrivit raportului, este vorba despre:

- Candidatul la Primăria Sector 2, Florin Manea (Bucureşti 2020), a declarat un salariu anual de aproape 100.000 de lei (la care se adaugă aproape 190 de mii de lei în conturi, dar şi datorii de peste 90 de mii de lei), dar cu toate acestea a contribuit cu valoarea maximă, de 223.000 lei din venituri proprii.

- David Adrian Nicolae (PNL), candidat la preşedinţia Judeţului Hunedoara a contribuit din venituri proprii de 350.000, desi veniturile sale sunt mult mai reduse decât această sumă.

- Iulian Popescu (PNL), candidat la Preşedinţia CJ Gorj a contribuit cu 250.000 de lei, desi are venituri inferioare acestei sume (în declaraţie apar totuşi sume ca împrumuturi care depăşesc valoarea respectivă).

- Ştirb Radu Marcel (PMP) este candidat la CJ Sălaj din partea PMP şi a adus o contribuţie de 223.000 lei, desi are un salariu de 26400 lei şi lucrează la Poşta Română.

- Pentru consiliul general, cel mai darnic contributor a fost Enăchescu Marian Daniel (PMP), cu 240.000 lei. Deşi contribuţia este raportată din venituri proprii, declaraţia de avere a candidatului arată că veniturile anuale de-abia depăşesc 100.000 de lei.

- Gabriel Rădulescu este candidat la Consiliul general, a contribuit cu 150.000 de lei din împrumuturi, însă declaraţia de avere arată că acesta a câştigat doar aproape 20.000 de lei pe an, din arenda unui teren, fără niciucun alt venit

- Alexandru Susai este candidat PSD la Consiliul general. Acesta a contribuit cu 45.000 de lei din venituri proprii şi 73.000 de lei din împrumuturi. Conform declaraţiei de avere, acesta are venituri de aproximativ 90.000 de lei pe an

- Maxim Marius Cătălin este candidat PSD la Consiliul General şi a contribuit (48,600 lei), echivalentul întregului venit anual.

Alţi candidaţi au recurs la împrumuturi, iar unii dintre ei îşi finanţează campania exclusiv din acest tip de bani.

”PNL este partidul care a apelat la cele mai multe împrumuturi (65), urmat de USR (50), respectiv PSD (37) şi PMP (22). Candidaţii Pro România s-au împrumutat de 17 ori, iar cei ai PLUS de 16 ori. Au fost identificate şi nereguli, precum faptul că Partidul Dreapta Liberală a primit o donaţie de 15.000 de lei de la ELVILA S.A. pentru candidatul la Primăria Generală, fapt care nu este conform legislaţiei, întrucât donaţiile pot proveni doar de la persoane fizice”, a mai transmis organizaţia.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.