Chiar și la scară europeană, Bulgaria este un pitic energetic. Țara nu are gaz, nici petrol, doar câteva mine de lignit al căror cărbune este folosit local pentru a produce energie electrică. Cu toate acestea, Sofia a descoperit o armă energetică în ultimele săptămâni. Pe 13 octombrie, Parlamentul a votat impunerea unei noi taxe de 10,20 euro (20 leva) pentru fiecare megawat oră de gaz rusesc care trece prin tronsonul bulgar al Turk Stream. Această conductă de gaz, inaugurată în 2020 de președintele rus Vladimir Putin și de omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, conectează zăcămintele de gaze rusești de Turcia, apoi de Europa prin Bulgaria.
Proiectul nu a generat aceleași controverse ca omologii săi Nord Stream 1 și 2, deși obiectivele sunt similare: să ocolească Ucraina și să crească dependența Europei de hidrocarburile rusești. Astăzi, Serbia și Ungaria, ambele apropiate de Moscova, sunt aprovizionate cu gaz rusesc prin această conductă. De asemenea, cele două țări sunt primele afectate de această nouă taxă.
„Este o mare problemă pentru noi. Acest lucru ar putea duce la o creștere considerabilă a prețurilor, de ordinul a 100 de euro suplimentar la 1.000 de metri cubi de gaz [adică o creștere de aproximativ 20% față de prețul de referință al gazului în Europa, nota editorului]”, se arată îngrijorat președintele sârb Aleksandar Vucic. Conform prevederilor textului de lege bulgar, însă, Gazprom și nu țările cumpărătoare vor plăti taxa.
„Profiturile alimentează mașina de război”
Reacția a fost mai virulentă la Budapesta. "Este inacceptabil ca un membru al Uniunii Europene să pună în pericol aprovizionarea cu gaze a altui stat, este absolut împotriva solidarității europene, împotriva regulilor europene”, a protestat ministrul de externe, Peter Szijjarto, tocmai întors din a cincea sa călătorie la Moscova de la începutul războiului din Ucraina. Ungaria importă aproximativ 80% din gazul său din Rusia și nu a făcut nimic pentru a-și reduce dependența din februarie 2022 și până acum. Are un contract de cincisprezece ani cu Gazprom, semnat cu câteva săptămâni înainte de invazia rusă a Ucrainei, și a ajuns la un nou acord cu Moscova în luna aprilie pentru a cumpăra cantități suplimentare de gaz la prețuri preferențiale.
„Au avut destul timp să se gândească la alternative, să înțeleagă că profiturile [de gaz] alimentează mașina de război a lui Putin. Nu mai putem aștepta. În realitate, ar fi trebuit să luăm această decizie mai devreme”, se apără Nikolai Denkov, premierul liberal bulgar. Anul trecut, țara sa s-a smuls cu forța din dependența aproape totală de gazul rusesc. În aprilie 2022, Gazprom a încetat să mai furnizeze gaz după ce Sofia a refuzat să-și plătească facturile în ruble.
„Drept răspuns a fost realizată o politică foarte eficientă de diversificare. Bulgaria a cumpărat gaz natural lichefiat american la un preț mai mic decât cel plătit către Gazprom, iar interconectarea cu Grecia a fost finalizată în iunie [2022], ceea ce permite în special importul de mai mult gaz azer” - subliniază Nadège Ragaru, director de cercetare la Sciences Po Paris, a explicat Libération anul trecut. Eliberată de dependența sa de gaze de Moscova, Sofia a îndreptat situația în avantajul său, impunând această taxă de transfer pentru Turk Stream, prin care trece majoritatea gazelor pe care Rusia continuă să le trimită în Europa.
Tensiuni politice și diplomatice
Această decizie vine în mijlocul unui climat politic turbulent. La momentul invaziei Ucrainei, Bulgaria era deja condusă de partidul pro-occidental Continuăm Schimbarea al actualului prim-ministru. Într-o țară străbătută de un curent pro-rus semnificativ, guvernul a reușit ofere un sprijin solid Ucrainei, înainte de a cădea, în iulie 2022. A urmat un an haotic până ce partidul Continuăm Schimbarea să reușească să revină la putere în iunie, cu prețul uneei alianțe cu Gerb, un partid care întruchipează corupția și nepotismul, dar care susține, cel puțin în public, orientarea pro-europeană.
Taxa pe gazul rusesc este una dintre primele decizii luate de guvern care vizează în mod deliberat Moscova. Rumen Radev, actualul președinte - vechi susținător al Rusiei - amenință că va duce legea la Curtea Constituțională. Chiar și în sânul coaliției guvernamentale, Gerb a rămas tăcut și nu a susținut taxa. În anii 2010, eternul lider al Gerb, Boiko Borisov, pe atunci prim-ministru, a susținut Turk Stream, în special acceptând să fie construit cu fonduri bulgare.
Introducerea taxei – care ar trebui să aducă Sofiei 1,2 miliarde de euro pe an – a avut până acum doar consecințe diplomatice. În Ungaria, ca și în Serbia, depozitele de stocare a gazelor au fost umplute pline odată cu apropierea iernii. Dar compania națională de gaze din Serbia este îngrijorată. „Riscăm ca Gazprom să refuze să plătească această taxă”, avertizează directorul său. ”Acest lucru ar duce la oprirea fluxului de gaz rusesc și la o catastrofă pentru sud-estul Europei”.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
Comentează