După fiecare cod roșu de furtună, Bucureștiul arată la fel: străzi transformate în râuri, trotuare acoperite de apă, guri de canalizare care nu mai fac față. În ultimele zile, Capitala a fost din nou sub ape, deși ploile, de această dată, nu au fost excepționale. Problema nu este doar ploaia, ci orașul în sine, unul construit pentru a respinge apa, nu pentru a o absorbi.
Bucureștiul are peste 6.000 de străzi și artere, zeci de mii de locuri de parcare, curți betonate și kilometri întregi de trotuare asfaltate. Estimările urbanistice arată că aproape 70% din suprafața Capitalei este impermeabilă, adică acoperită cu asfalt, beton sau dale care nu lasă apa să pătrundă în sol. Când plouă torențial, apa nu are unde să se infiltreze. Se adună în rigole, ajunge în rețeaua de canalizare și o supraîncarcă în câteva minute. Sistemul, proiectat în anii 60-70, cedează imediat.
Problema se amplifică de la an la an, pentru că fiecare loc nou de parcare, fiecare alee betonată sau curte turnată cu asfalt adaugă câțiva metri pătrați la această suprafață impermeabilă. În multe cartiere, trotuarele refăcute în ultimii ani au fost complet asfaltate, fără alveole pentru arbori și fără rigole deschise.
Orașele care au învățat să lase apa să intre în pământ
În marile capitale europene, termenul-cheie este „permeabilizare urbană”.
În Copenhaga, unde orașul s-a confruntat cu inundații repetate, administrația a înlocuit asfaltul clasic cu pavaje permeabile, care permit apei să se scurgă treptat în sol.
În Paris, proiectul „Oasis” a transformat sute de curți de școli din spații asfaltate în micro-grădini verzi și permeabile.
Rotterdam folosește trotuare din pavele distanțate, spații verzi multifuncționale și bazine subterane de retenție care preiau excesul de apă la ploi puternice.
Aceste soluții nu sunt doar ecologice, ci și economice. Costurile de întreținere scad, sistemele de canalizare nu mai sunt supraîncărcate, iar apa de ploaie alimentează pânza freatică locală. În București, singura administrație care se apropie de exemplele europene este cea a Sectorului 3, care în ultimii ani a amenajat trotuarele exclusiv cu pavaj, eliminând asfaltul de pe acestea.
Mai mult decât o problemă de canalizare
Inundațiile din București nu sunt doar o problemă tehnică. Sunt o consecință directă a modului în care s-a construit orașul: mult asfalt, puțini copaci, spații verzi reduse și zero gândire integrată în ceea ce privește scurgerea naturală a apei. Atunci când o furtună lovește un oraș care funcționează ca o carapace impermeabilă, apa nu mai are unde să se ducă. Și nici Bucureștiul.
Comentează