Orașele moderne se confruntă cu două realităţi care par opuse, dar sunt legate: vara, temperaturile urbane tot mai ridicate; după ploi torenţiale, inundaţii locale. Pentru un oraş ca Bucureştiul cu suprafeţe mari asfaltate, rare spaţii verzi mature şi infrastructură veche de drenaj adaptarea la această nouă realitate nu mai este o opţiune, ci o necesitate. Un raport recent al Fundației Comunitare București arată că Bucureștiul are urgentă nevoie de o strategie coerentă pentru rezistenţă climatică: spaţii verzi, infrastructuri pentru gestionarea apei, aliniamente de arbori şi restructurarea zonelor urbane vulnerabile.
Ce implică pentru un oraş adaptarea climatică
Reducerea temperaturii ambientale într-un oraş înseamnă mai mult decât câteva copaci plantaţi. E vorba despre efectul de insulă de căldură urbană când suprafeţele întinse de asfalt şi beton absorb şi reemit căldura. Infrastructura verde funcţionează ca un tampon: copacii umbresc, evapotranspirația răceşte, solurile permeabile absorb apa şi reduc zgomotul şi praful. În lipsa ei, orașul „se încinge” şi apoi fiecare furtună produce acumulări şi inundaţii pe străzi.
Un exemplu punctual
În acest sezon, Primăria Sectorului 3 a anunțat că va planta aproximativ 20.000 de copaci. Pregătirea începe în pepiniera proprie acolo unde se cresc copacii, iar arborii urmează să fie amplasaţi pe aliniamente stradale, parcuri şi scuaruri, cu scopul de a răci zonele dens circulate. Aceste măsuri contribuie la două efecte: temperatura din zonele vizate scade cu câteva grade, iar capacitatea de a prelua apa în timpul ploilor creste, prin soluri mai permeabile și vegetație care absoarbe apa.
Ce pierde Capitala
Din păcate, inițiativa nu este una unitară la nivelul întregii Capitale. Autoritățile locale din alte sectoare abia dacă plantează 10% din numărul anunțat în Sectorul 3 ceea ce creează discrepanțe crescânde între cartiere.
Lipsa unei strategii comune se traduce prin zone care rămân oceane de beton, fără arbori suficienţi, unde apa de ploaie se duce direct în canale, iar căldura se acumulează. Cine locuieşte acolo trăieşte mai puţin confortabil pe zi, plăteşte mai mult în facturi pentru răcirea locuințelor şi are mai mari riscuri la evenimente extreme.
Sezonul de plantare este unul dintre cele mai bune momente pentru intervenţie. Arborii plantați acum vor face diferenţa în vara următoare.
Pe de altă parte, investiţia nu e doar în recirea aerului, ci e în sănătate, în confortul locuitorilor şi în costul pe care oraşul îl va plăti dacă nu acţionează: facturi mai mari, infrastructură saturată, risc climatic mai mare. Faptul că un sector din București face pași vizibili nu înseamnă că problema e rezolvată, dar arată că se poate. Întrebarea este dacă orașul ca întreg are voința şi planul să le armonizeze.
Comentează