Pe 20 aprilie, Bulgaria votează pentru a opta oară în cinci ani. De data aceasta, însă, Sofia nu așteaptă să-și numere rănile - cere ajutorul Bruxelles-ului înainte de deschiderea urnelor. Lecția României nu a fost fără rost. Sau cel puțin asta speră ei.
Bulgaria se teme să nu aibă soarta României
Toate privirile sunt ațintite asupra Ungariei și asupra alegerilor din 12 aprilie. Dar puțini au observat că și Bulgaria merge la vot o duminică mai târziu. Și totuși, de aici vine una dintre cele mai interesante știri ale săptămânii: Sofia, așa cum relatează Corriere della Sera, a bătut la ușa Bruxelles-ului cerând ajutor pentru a fi identificate - și blocate – posibile interferențe rusești și chineze prin intermediul rețelelor de socializare.
În esență, teama din spatele acestei acțiuni este foarte concretă și deloc neîntemeiată: să nu se repete parodia electorală pe care a trăit-o România vecină în noiembrie 2024. La acea vreme, un Călin Georgescu complet necunoscut a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, construindu-și întreaga campanie pe TikTok, cu un mesaj anti-NATO care se revărsase peste tot.
Curtea Constituțională a anulat rezultatul alegerilor. Iar motivarea acestei anulări, așa cum relatează Corriere, a fost de o importanță istorică, deoarece a subliniat ceva ce ar trebui să fie evident pentru fiecare adult inteligent. Adică, libertatea de a vota presupune libertatea de a fi pe deplin și corect informat înainte de a lua orice decizie. De asemenea, a subliniat că algoritmii și inteligența artificială nu doar că au influențat campania – ci au și distorsionat-o dincolo de orice limite.
Desigur, nu a fost o surpriză pentru cei care au urmărit îndeaproape cazul. Analizele și rapoartele serviciilor de informații documentaseră deja că interferența Rusiei – și probabil și a Chinei și Iranului – reprezenta mult mai mult decât niște suspiciuni nefondate. Câteva luni mai târziu, Georgescu a fost pus sub urmărire penală pentru acuzații grave, precum declarații false despre finanțarea campaniei sale și înființarea unei organizații cu caracter fascist, rasist și xenofob. După cum subliniază ziarul italian, anularea rezultatului alegerilor a lăsat un gust amar. Întrucât, să spunem adevărul, întrebarea arzătoare a rămas fără răspuns: a fost democrația salvată sau fusese deja afectată iremediabil?
Bulgaria cere ajutorul Comisiei Europene
Rețeaua internațională de bloguri Verfassungsblog, care se ocupă de probleme constituționale, a publicat o observație plină de profunzime a lui Miles R. Maftean: instanțele, prin natura lor, reacționează – nu previn. Decizia Curții Constituționale a fost un act de curaj, dar a fost și o recunoaștere tacită a faptului că sistemul a eșuat. Adevărata problemă nu se află într-o sală de judecată, ci în parlamente, la autoritățile de reglementare, în forurile internaționale – cu alte cuvinte, acolo unde nimeni nu a căutat încă să găsească răspunsul. Maftean, însă, pare să știe ce trebuie făcut. Platformele digitale trebuie puse în ordine și trebuie să înceteze să mai funcționeze ca niște uși deschise pentru dezinformare, cu algoritmi netransparenți și publicitate politică necontrolată. Cetățenii trebuie să învețe să distingă dezinformarea, nu ca pe un exercițiu teoretic, ci ca pe un instrument de bază pentru supraviețuire în sfera publică de astăzi. Și numai printr-o acțiune internațională coordonată împotriva atacurilor cibernetice și a intervențiilor străine poate exista ceva care să fie considerat o apărare reușită.
Prin urmare, Bulgaria a făcut bine să nu aștepte să-și numere rănile după vot. A cere ajutor cât mai este timp este cu siguranță preferabil decât a căuta soluții îndoielnice după ce rezultatele au fost deja decise.
Conform celor relatate de Politico Europe – preluate de Corriere –, oficialii bulgari de la Bruxelles au solicitat intervenția Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), serviciul diplomatic al UE care coordonează serviciile de securitate europene pentru a identifica și analiza campaniile actorilor străini care vizează influențarea opiniei publice. Acesta este un mecanism care este de obicei activat pentru a proteja țările vecine, precum Moldova, de intervențiile Moscovei. În același timp, Sofia a solicitat și activarea „sistemului de reacție rapidă” în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA) – în esență, o modalitate de a confrunta platforme precum Meta, Google, TikTok pentru campaniile de dezinformare în curs de desfășurare. Comisia Europeană a confirmat că procesul a început deja.
Sofia, însă, nu s-a limitat la Bruxelles. Acționând imediat și într-un mod coordonat, Ministerul său de Externe a înființat o unitate de urgență pentru a coordona răspunsul la interferențele străine. Drept consilier, l-a ales pe Christo Grozev, jurnalistul de investigații care a devenit cunoscut în întreaga lume pentru munca sa la Bellingcat, grupul independent de jurnalism de investigații fondat în 2014 de britanicul Eliot Higgins. La mijlocul lunii martie, guvernul s-a așezat la aceeași masă cu conducerea TikTok pentru a ridica problema dezinformării.
Bulgaria are un sistem extrem de expus
Îngrijorările Bulgariei nu sunt exagerate, iar cifrele citate de Corriere dintr-un raport recent al Centrului pentru Studiul Democrației, intitulat «Defending the Vote», confirmă acest lucru într-un mod tranșant: Bulgaria are unul dintre cele mai expuse la dezinformare medii digitale din UE și unul dintre cele mai puțin pregătite mecanisme instituționale, în ciuda îmbunătățirilor din ultimii ani. Facebook rămâne principala sursă de informații pentru 82% dintre utilizatorii de internet, platforma pro-Kremlin Telegram a acumulat peste 180 de milioane de vizualizări în ultimul an, în timp ce TikTok și YouTube rămân platforme ale căror riscuri sunt slab controlate. „Codul electoral bulgar prevede reguli stricte pentru campania electorală, dar acestea se aplică doar pentru mass-media tradițională”, explică pentru Politico Europe Georgi Angelov, analist la Sensika Technology, o companie de monitorizare a conținutului online. „O mare parte din dezinformare a fost transferată online. După ceea ce am văzut în România, aceasta este o tendință extrem de periculoasă.”
Alegerile viitoare din Bulgaria vor reprezenta a opta rundă în ultimii cinci ani. Numai acest lucru este suficient pentru a înțelege starea de fapt din țară. În centrul atenției se află, din nou, aceiași oameni: Rumen Radev de la Bulgaria Progresistă – un fost general, președinte al Republicii timp de opt ani, care a demisionat în ianuarie pentru a candida la alegerile parlamentare și conduce în sondaje împotriva eternului său rival, longevivul lider de centru-dreapta, Boyko Borisov. Două figuri pe care alegătorii bulgari le cunosc pe de rost, cu scandaluri, acuzații reciproce grele și o relație de rivalitate care pare să nu aibă sfârșit.
Tocmai acest climat – instabilitate, polarizare, uzura instituțiilor – este descris în raportul Centrului pentru Studiul Democrației ca fiind terenul ideal pentru înflorirea operațiunilor de influență. Aproape fără niciun fel de rezistență.
Și nu putem să nu ne întrebăm: oare ceea ce a scris Maftean despre România se aplică în egală măsură, dacă nu chiar mai mult, și Bulgariei? Că nu este suficient să stingi incendiile – trebuie să le previi. Că democrația nu este salvată prin decizii judecătorești și unități de urgență, ci prin instituții care funcționează, cu transparență, cu un stat de drept care nu este doar un deziderat scris pe hârtie. Adevărata forță a democrației nu constă în capacitatea sa de a anula alegerile sau de a-i pedepsi pe cei care o amenință. Constă în capacitatea sa de a inspira încredere, de a construi reziliență, de a se adapta la o lume a amenințărilor hibride fără a-și pierde spiritul. Pentru Bulgaria (și nu numai), calea nu este doar de a-și apăra democrația. Este a o face, în sfârșit, suficient de puternică pentru a rezista. Rămâne de văzut dacă toate acestea – unitățile de urgență, întâlnirile cu conducerea TikTok, mecanismele UE – se vor dovedi a fi o apărare sau doar un fundal. Pentru că algoritmii nu dorm niciodată.
Sursa: Protagon.gr, în traducerea Rador Radio România
Comentează