Premium
Sofia şi Skopje şi-au exprimat vineri dorinţa de compromis, fixându-şi termen până pe 10 noiembrie pentru a-şi rezolva disputele istorice şi a permite deschiderea negocierilor de aderare ale Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană (UE), informează AFP, potrivit AGERPRES.
"Trebuie lansate discuţii (bilaterale) la toate nivelurile, pentru a ajunge la un compromis înainte de 10 noiembrie", data la care la Sofia va avea loc un summit economic UE-Balcanii de Vest, a declarat premierul bulgar Boiko Borisov, la finalul unei întrevederi cu şeful diplomaţiei nord-macedonene Bujar Osmani.
Cele două ţări vecine îşi dispută personalităţi istorice, scriitori şi poeţi, dar principala dispută vizează limba. Bulgaria, membră a UE din 2007, consideră limba Macedoniei de Nord un dialect al bulgarei şi respinge termenul de "limbă macedoneană". Ea propune formula de "limbă oficială a Republicii Macedonia de Nord".
"O animozitate latentă, moştenire a trecutului, (care) trebuie depăşită", a admis Osmani.
"Bulgaria recunoaşte realitatea politică contemporană, Macedonia de Nord trebuie să recunoască realitatea istorică", a subliniat la rândul său oficialul bulgar.
O comisie mixtă de istorici se va reuni săptămâna viitoare la Skopje după un an de pauză.
Citește și: Mâine va fi protest în Capitală: ‘Falimentul bate la ușă! Frica va aduce foamete!’ .
Miercuri, la Skopje, comisarul european pentru Extindere, Oliver Varhelyi, a îndemnat Sofia şi Skopje să găsească o soluţie, pentru că, în caz contrar, "va fi foarte dificil să se avanseze" cu deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania, în timpul preşedinţiei germane a UE, care se va încheia la sfârşitul lui 2020, a avertizat el.
Primul stat care a recunoscut independenţa Macedoniei de Nord în 1992, Bulgaria a susţinut compromisul dintre Skopje şi Atena asupra numelui "Macedonia de Nord", care i-a permis Skopje să adere la NATO în martie.
