În momentul în care un copil vine acasă cu un dinte care se mișcă, părinții se împart în două: unii vor să-l scoată imediat, alții se tem să se atingă de el. Căderea dinților de lapte este un proces firesc, dar are câteva situații în care trebuie să te oprești și să suni la cabinet.
Ce este normal
De obicei, primii dinți de lapte cad în jurul vârstei de 6 ani, de regulă incisivii din față de jos, iar schimbarea continuă până în preadolescență. Rădăcina dintelui de lapte se resoarbe treptat, pe măsură ce dintele permanent urcă dedesubt.
Un dinte care se clatină câteva zile sau câteva săptămâni, fără durere și fără roșeală, este în ordine. „Corpul știe să facă această treabă singur. Dintele cade când rădăcina e gata, iar rolul părintelui este să nu forțeze momentul”, explică Dr. Răzvan Boberis, medic stomatolog la Clinica 32.
Dintele permanent crește în spatele celui de lapte
Mulți părinți se sperie când văd un dinte nou, cu margini zimțate, apărut în spatele celui de lapte, care încă stă pe loc. Situația este frecventă la incisivii de jos.
Dacă dintele de lapte este deja mobil, copilul îl poate mișca cu limba sau cu degetul curat și, de regulă, cade în câteva săptămâni. „Dacă dintele de lapte nu se mișcă deloc și cel permanent e deja vizibil în spate, merită o vizită, ca să vedem dacă are loc să crească corect”, spune Dr. Boberis.
Ce este urgență
Mergeți la medic fără să așteptați dacă apare o umflătură a gingiei sau a feței, o bășică pe gingie, febră, durere care trezește copilul noaptea ori sângerare care nu se oprește după câteva minute de presiune cu o compresă curată.
Tot urgență este un dinte rupt sau scos de o lovitură. „Un dinte permanent căzut după o lovitură trebuie adus la medic cât mai repede, păstrat în lapte sau în soluție salină, nu uscat și nu spălat cu frecare. Un dinte de lapte scos prin lovitură nu se pune la loc, dar copilul trebuie evaluat oricum”, atrage atenția Dr. Boberis.
Dr. Răzvan Boberis
Când nu tragi dintele acasă
Nu scoateți dintele dacă nu este mobil, dacă e ținut de o gingie inflamată, dacă copilul spune că doare sau dacă dintele e cariat și fragil. În aceste cazuri, o tracțiune greșită poate rupe rădăcina, lăsa fragmente în gingie sau provoca o infecție.
Dacă dintele e doar puțin mobil, nu-l smulgeți: lăsați copilul să-l miște singur. „Un dinte care nu e pregătit să cadă doare, sângerează și rămâne mai mult timp o problemă. De multe ori răbdarea e cea mai bună soluție”, spune medicul.
Pierderea prea devreme și întârzierea
Un dinte de lapte pierdut mult mai devreme, de exemplu din cauza cariilor, poate lăsa spațiu insuficient pentru cel permanent, iar medicul poate recomanda un menținător de spațiu.
La polul opus, dacă la 7-8 ani niciun dinte nu a început să se miște, o radiografie arată dacă dinții permanenți sunt în drum. „Nu există un calendar identic pentru toți copiii. Ritmul de creștere, spațiul din maxilar și ereditatea diferă, de aceea controlul periodic contează mai mult decât data exactă”, conchide Dr. Boberis.
