Premium
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-a referit marţi, în cadrul audierii sale la Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI, la dosarul "Microsoft" şi cel în care este acuzat de mărturie mincinoasă, formulând o serie de întrebări privind activitatea SRI în cadrul acestora, a declarat şeful comisiei, senatorul PSD, Claudiu Manda, după audiere.
"Sunt două subiecte pe care domnia sa le-a adus în atenţia comisiei şi a spus că ar putea să fie chiar exemple pe care le putem lua în susţinerea domniei sale, ce înseamnă capacitatea de a exista un abuz al instituţiilor de forţă din România, atâta timp cât nu există un control", a menţionat Manda.
Citește și: Din culisele unui studio de videochat
El a adăugat că, în ceea ce priveşte dosarul "Microsoft", Tăriceanu spunea că nu a primit nicio informare de la unitatea de Parchet, că a fost interceptat şi că această informare i-a venit în luna ianuarie anul acesta, în condiţiile în care informaţia apăruse deja în spaţiul public şi "domnia sa a considerat că nu este un lucru corect".
"Trebuie să precizăm că în cazul Microsoft interceptările au fost aprobate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea unităţii de Parchet, dar la vremea respectivă s-au pus în aplicare prin SRI, şi ne-a transmis solicitarea domniei sale de a adresa o serie de întrebări în ceea ce priveşte mecanismele interne mai degrabă. Care a fost extensia de supraveghere, care au fost motivele de ascultare cerute de DNA, ce solicita în mod expres, ce fapte sunt urmărite cu atenţie, ce persoane, ce dialoguri. Şi în acest sens, mandatele care îl privesc pe domnul Tăriceanu au fost de toate felurile - interceptarea convorbirilor, fotografiere, filmare, localizare prin GPS", a spus Manda.
Potrivit acestuia, Tăriceanu a solicitat comisiei să întrebe cine a pus în aplicare aceste mandate, care a fost baza legală, cine a făcut interceptarea tehnică, la nivel de unitate sau la nivel de persoane, şi a solicitat să primească redarea rezultatelor înregistrării, tematica de cercetare.
"După care a solicitat să verificăm ce s-a întâmplat cu rezultatele obţinute din mandatul interceptării, cu aceste date, dacă acestea au fost valorificate, în ce sens, plus câţi ofiţeri şi câţi bani au fost consumaţi pentru această operaţiune. Ne-am sesizat şi noi să continuăm cu întrebarea care au fost principalii beneficiari, secundari, ai acestor mandate şi care a fost nota de fundamentare, în contextul în care au existat prelungiri de mandate de ascultare. Ele au fost pe o perioadă de vreo patru luni de zile, în perioada, cum spunea domnul Tăriceanu, anului electoral 2014, în contextul în care domnia sa spune că nu a avut nicio calitate în acest dosar, că a solicitat către DNA, cred, lămuriri şi a spus că nu poate să primească lămuriri în acest dosar pentru că nu a avut nicio calitate şi sigur că îşi punea întrebarea: dacă nu a avut nicio calitate, de ce s-au prelungit aceste mandate şi măcar să ştie sau dacă se poate afla care au fost bănuielile că nu a existat această calitate", a afirmat Manda.
Citește și: Românii cu rate la bănci EXULTĂ! Ce au DECIS, AZI, comisiile Senatului
Cât priveşte dosarul de "mărturie mincinoasă", dosar care se află în acest moment în instanţă, Manda a spus că "vorbim de o operaţiune încheiată, o operaţiune în care comisia are acces la aceste informaţii".
"Aici vorbim despre un mandat pe securitate naţională, obţinut de la unitatea de instanţă, în speţă ÎCCJ, dar la solicitarea SRI prin unitatea de Parchet. La fel dorea să afle (n.r. - Tăriceanu) - şi a pus o serie de întrebări destul de concrete. Aici, ca o descriere a situaţiei, înţelegem că în anul 2008 spunea domnia sa că a fost interceptat, dar mai degrabă au fost interceptate alte persoane şi au apărut în dosar convorbirile domniei sale cu acele persoane. După care ne spune că, în anul 2012, perioadă a anului electoral şi a referendumului pentru demitere, a fost obţinut mandat de interceptare a domniei sale în acest dosar, în dosarul retrocedărilor. Sigur, domnia sa se întreabă de ce ar fi fost nevoie de interceptări în 2012, pentru nişte fapte care erau cercetate din 2008, în cazul în care la momentul respectiv nu avea nicio legătură şi există bănuiala rezonabilă că se dorea mai degrabă interceptarea convorbirilor domniei sale, având în vedere că era un an destul de important, anul 2012", a arătat şeful comisiei.
Citește și: Ce profesie avea soțul UCIGAȘ al actriței din „Las Fierbinți” și ce l-ar fi determinat să o OMOARE
Manda a mai spus că Tăriceanu a solicitat copia mandatului de ascultare, precizarea bazei legale, a informaţiei trimise, pe baza căreia s-a obţinut acest mandat de ascultare, a întrebat care este raportul intern prin care SRI-ul a operat acest mandat, dacă a existat şi care este avizul juridic de la SRI, motivaţia de la ÎCCJ, unitatea SRI care a pus în aplicare mandatul, unitatea SRI care a coordonat operativ acest mandat de interceptare.
"Şi aici vorbim de mandate care cuprindeau de la interceptarea convorbirilor şi celelalte lucruri - supraveghere, fotografiere, inclusiv GPS -, auditarea persoanelor care au avut acces la ascultarea şi transcrierile făcute la acest mandat, modul de valorificare internă a informaţiilor, dacă au fost şi alţi beneficiari şi care, care au fost beneficiarii informaţiilor iniţiale, care au dus la solicitarea de mandat, care au fost beneficiarii informaţiilor obţinute pe baza acelui mandat, câţi lucrători au lucrat aici. A mai solicitat la nivel general să ne interesăm, comisia, câţi lucrători sunt în această zonă de ascultare şi transcriere a ascultărilor. A mai spus că nu are convingerea că telefonul domniei sale nu este ascultat şi în acest moment", a susţinut Manda.
Citește și: Un parlamentar european îi cere explicații Vioricăi Dăncilă! La ce trebuie să răspundă premierul .
