DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Calitatea vieții și dezvoltarea urbană în secolul XXI (Comentariu)

arhiva personala
Camelia Gavrila

O statistică interesantă ne arată că România este, la acest moment, una dintre țările cu un puternic ritm al construcțiilor, mai ales în domeniul imobiliar. Potrivit Eurostat, în luna septembrie s-a înregistrat o creștere de 17,3%, comparativ cu aceeași lună din anul anterior, reprezentând în realitate una dintre cele mai semnificative creșteri înregistrate în rândul statelor membre UE.

Deși ne aflăm într-o fază incipientă a unei posibile crize economice, investițiile realizate, în special cele private, au avut o contribuție pozitivă la menținerea unui constant trend economic, mai ales în perioada izolării și a măsurilor de distanțare socială.

Dincolo de aceste cifre care avantajează analizele și evaluările referitoare la țara noastră, rămân totuși anumite probleme care conduc spre imaginea unor  dezvoltări haotice, fără disciplină urbanistică, fără planuri urbanistice generale bine realizate, ignorând astfel calitatea vieții și principiile dezvoltării moderne. Accentul cade pe zona imobiliară, acolo unde interesul investitorilor privați este ridicat, aspect care contribuie decisiv la dezvoltarea economică și socială a segmentului respectiv.

Totuși, termeni ca provizorat, indisciplină urbanistică, semilegalitate, abordări haotice, sunt definiții sugestive pentru reperele dezvoltărilor urbane în multe zone ale țării!

  1. Dintre cele 41 de municipii reședințe de județ, doar 18 au un nou PUG (Plan urbanistic general) aprobat în ultimii 10 ani, 3 sunt în avizare, iar alte 3 planuri sunt în etapă de elaborare. Pe lângă acestea, 15 PUG-uri au obținut o prelungire a perioadei de valabilitate.
  2. Iașul se află în etapa de avizare, în contextul în care amintim că PUG-ul actual al Iașului a fost aprobat în 1998. Actualizarea documentului strategic a continuat în diferite etape, în perioada 2009-2016. Lipsa unor reguli clare, aprobări controversate, concesii grave au condus la un puzzle de situații nepotrivite: blocuri între case, regim mare de înălțime, lipsa parcărilor, apartamente cu suprafețe care nu respectă toate condițiile recomandate de legea locuinței, supraetajări etc. Pentru reglementarea acestor aspecte este necesară o implicare responsabilă a edililor locali, alături de specialiști, mai ales la nivel de instituție a arhitectului șef.
  3. O dezvoltare urbană haotică va genera o scădere inevitabilă a indicatorilor calității vieții: habitat, muncă, mediul înconjurător, servicii sociale, economie etc. Spre exemplu: extinderea construcțiilor în zonele centrale va conduce la o creștere a traficului și, implicit, a poluării pentru persoanele ce locuiesc în zona respectivă; se diminuează spațiul verde și scade gradul de confort al cetățenilor. Pe de altă parte și construcțiile de la periferie implică existența unei infrastructuri rutiere, a serviciilor sociale (școli, grădinițe, transport, etc.), o integrare adecvată în contextul urban general.
  4. Arhitectura urbană trebuie să fie mereu în consens cu specificul și caracteristicile orașului, dar și cu așezarea geografică, cu dinamica economică sau nevoile cetățenilor. Voi pleda mereu pentru dezvoltarea orașelor și modernizarea acestora în spiritul accentelor urbane de secol XXI, dar nu trebuie să acceptăm sub nicio formă reducerea sau degradarea spațiilor verzi, a zonelor culturale, a semnificațiilor asociate centrelor istorice și culturale din orice oraș. De altfel, putem spune că „Orașele nu seamănă între ele nu pentru că sunt așezate diferit geografic, nu pentru că parcurile și clădirile lor urmează stiluri diferite sau pentru că istoria lor a fost de fiecare dată alta [...]; orașele nu seamănă între ele pentru că au, fiecare, un alt suflet, inefabil, care nu poate fi comparat.” (Ana Blandiana)
  5. Concepte precum regenerare urbană, oraș inteligent, un mediu care să acopere cerințele și aspirațiile cetățenilor sunt premisele clare de la care trebuie construit un nou PUG pentru Iași. În cadrul unei conferințe intitulate ”Cities of Tomorrow”, managerul orașului Essen afirma faptul că „e interzis să nu gândești planificarea urbană!”

Situația actuală a Municipiului Iași, dincolo de aspectele estetice și dezvoltarea orașului, în mod deosebit în zonele centrale, se confruntă cu multe accente contrastante, cu aspecte care impun soluționarea urgentă:

ü Spațiile publice majore din categoria parcuri și grădini nu deservesc suficient totalitatea populației;

ü Posibilitatea de valorificare a unor resurse de teren de mici dimensiuni, care în acest moment sunt incomplet valorificate, pentru facilitarea construirii unor spații precum: piațete, scuaruri, locuri de joacă, minigrădini publice etc.;

ü În zonele interioare aferente locuințelor colective pot fi inserate treptat, în etape, parcuri de joacă pentru copii, oaze de verdeață, locuri de recreere;

ü Respectarea legislației din domeniu și prezența parcărilor în număr suficient pentru fiecare construcție imobiliară;

ü Aprobarea construcțiilor în funcție de specificul arhitecturii din zona respectivă și eliminarea amestecului derutant de blocuri cu diferite forme, dimensiuni, înălțimi, evitarea contrastelor cromatice, a dizarmoniilor arhitecturale, a formelor de agresare arhitecturală în zonele de case sau clădiri de mică înălțime.

Dezvoltarea urbană a reprezentat mereu un demers pentru evoluția complexă a orașelor, a municipiilor din România. Acest aspect a contribuit decisiv la o creștere economică și, implicit, la dezvoltarea și diversificarea vieții sociale, culturale etc. În schimb, consider că prețul plătit nu trebuie să însemne compromisuri, abandonarea reperelor calitative, a indicatorilor unei vieți de calitate. Poluarea scăzută, spațiile verzi, serviciile sociale asociate cu nevoile cetățenilor, dimensiunea culturală, educația, viața spirituală sunt note esențiale ale unui oraș centrat pe cetățean, argumente ale unui oraș modern, polivalent de secol XXI, deschis, în egală măsură, tuturor domeniilor sociale, economice, culturale.

susține deputatul Camelia Gavrilă, vicepreședintele Comisiei de Învățământ, Știință, Tineret și Sport.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.