Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu sunt apripiaţi de problemele din justiție, pe care încearcă să le rezolve făcând front comun în asaltul lor asupra competențelor și activității instituțiilor din justiție și sfera de informații. Legătura este solidă doar în aparență, temporar, prin virtutea jocului politic și electoral. Tăriceanu pândește din umbră și speculează orice greșeală sau vulnerabilitate a colegului său de alianță.
În prezent, coabitarea mimată dintre Kalus Iohannis și Liviu Dragnea prin acceptarea Vioricăi Dăncilă în postura de premier a fost aruncată cât colo. Suprins de cererea de demisie, Dragnea și ai săi colegi de partid l-au acuzat în cor pe șeful statului că aruncă colaborarea instituțională în aer și că s-a angajat deja în campanie electorală pentru cel de-al doilea mandat.
Vezi şi: Avertismentul specialiștilor: 37 de substanțe chimice în farfuria de 1 Mai!
Ultimele trei luni de așa-zis armistițiu au fost folosite de coaliție pentru a veni cu o serie de inițiative în domenii aflate în zona de atribuții prezidențiale. Încercarea de golire de conținut și de prerorgative a funcției prezidențiale a devenit evidentă, odată cu repunerea pe tapet a legilor siguranței naționale și a modificării Codurilor penale.
Între timp, Tăriceanu a avut și propria sa agendă, diferită de cea a colegului de coaliție. Propriul partid a început să verse către presă rezultatele pe județe ale unui sondaj intern care-l dădeau pe Tăriceanu la cote de vot de chiar 48%, în timp ce o serie de lideri de filiale județene au ieșit la scenă deschisă pentru a zugrăvi în culori elogioase portretul celui mai bun candidat pentru viitoarele alegeri prezidențiale. Asta, în timp ce, potrivit aceluiași sondaj, Liviu Dragnea nu ar fi adunat decât 8% din voturi în cazul unui scrutin prezidențial.
Mai mult, la o zi-două după ce Tăriceanu însăși a prezentat rezultatele acestor sondaje, Varujan Vosganian, vicepreședinte al ALDE, susținea că are „sentimentul” că evoluția ALDE în sondaje „stârneşte un sentiment de nelinişte în rândul aliaţilor”, dar că ar trebui percepută „ca un mod de a întări alianţa în percepţia publică”.
Iritat de încercarea lui Tăriceanu de a testa temperatura în coaliție pe un subiect care poate să mai aștepte, Dragnea a reacționat arătând că nu l-ar interesa în acest moment nici cine vrea să candideze, nici ce spun sondajele.
„Cu atât mai puţin ne interesează dacă va candida Klaus Iohannis, dacă va candida Călin Popescu-Tăriceanu, Cioloş sau alţii. Este treaba lor. Unii se pregătesc pentru prezidenţiale, spun tot felul de lucruri. Noi în timpul ăsta schimbăm România piesă cu piesă”, a ținut să avertizeze liderul PSD partenerii de coaliție, sugerându-i mai degrabă lui Tăriceanu să lase apropourile și să-și concentreze energiile pe agenda comună de acțiune.
Vezi şi: Trucul care te ajută să mănânci pâine FĂRĂ să te îngrași
O agendă comună care începe însă să se destrame pe la cusături. Întâi au fost divergențele de poziție pe marginea „reformării” pilonului II de pensii.
În timp ce social-democrații au încropit o strategie mediatică să demonstreze lipsa de performanță și randament a administrării private în cazul pilonului doi de pensii, oamenii lui Tăriceanu au găsit de cuviință să pledeze pentru neamestecul politicului în administrarea fondului de 1,85 miliarde lei.
Au urmat atacurile Steluței Cătăniciu la adresa ministrului pesedist al Educației, pe tema repartizării locurilor bugetate la nivelul învățământului superior. Sprijinul ALDE pentru Fondul Suvern de Investiții, visul de ani al lui Liviu Dragnea, aflat încă în stadiul de proiect, a fost și el condiționat.
"Managementul FSDI trebuie să fie unul privat. Structura de management de la vârful FSDI este obligatoriu să aibă experiență relevantă în coordonarea unor proiecte similare. Avem rezerve că o astfel de experiență există la nivelul clasei politice actuale. Trebuie să evităm orice tentație de a folosi FSDI ca instrument politic", susțin liderii ALDE.
Mai mult, deși oficial, PSD și ALDE și-au dorit în egală măsură începerea revizuirii legilor siguranței naționale, în fapt Dragnea a fost cel care a vorbea acum câteva săptămâni de nevoia unui consens, se pare, la acea vreme, încă inexistent. ”Sperăm să obţinem şi acceptul ALDE să înfiinţăm o comisie parlamentară specială pentru modificarea legislaţiei privind securitatea naţională”, declara atunci Dragnea, semn că existau ezitări din partea conducerii ALDE, că totul este negociat, nu înghițit pe nemestecate și că Tăriceanu nu vrea să facă jocul partenerului său fără anumite condiții.
Vezi şi: Te-a mușcat o căpușă? Iată ce SIMPTOME ar trebui să te alarmeze!
Tăriceanu ar avea toate motivele să facă pe opozantul și pe independentul în relația cu PSD și cu Liviu Dragnea. Se pare că liderul ALDE a învățat ceva din experiența defunctului USL, atunci când liberalii au fost cei care au decontat greșelile guvernării și nu Victor Ponta și PSD. La acea vreme, liberalii au primit mai toate portofoliile grele, cu impact social și electoral. În prezent, ALDE a aplicat aceeași lecție servită de PSD oamenilor lui Crin Antonescu și s-a pitit în spatele social-democraților, profitând și de faptul că ministere care influențează direct viața a milioane de români, angajați și pensionari, precum Munca, Educația, Sănătatea, Internele, Finanțele, sunt conduse de reprezentanți ai PSD. Toate erorile și greșelile comise în aceste sectoare au fost astfel decontate electoral de către social-democrați.
Deocamdată, mulțumit de reacțiile obținute, Tăriceanu a dat semnaul temporizării discuțiilor legate de posibila sa candidatură la prezidențiale.
"Nu am luat o decizie, vom lua o decizie prin consultări în coaliţie la un moment pe care îl vom considera oportun, dar mai important decât cine va candida este ce ne propunem şi cred că trebuie să venim cu un mesaj clar care să semnifice ruptura de actualul stil prezidenţial, de statul paralel, de un sistem care acoperă abuzurile împotriva cetăţenilor. (...) Trebuie să marcăm o ruptură completă şi să vedem ce rol are preşedintele. Am pledat de-a lungul timpului că este important ca România să se apropie de o republică parlamentară, şi nu una prezidenţială, pentru că acumularea de putere în mod necontrolat duce la excese", a declarat Tăriceanu.
În acest context, iritarea șefului PSD față de ambițiile lui Tăriceanu pare a fi justificată. Mai ales că este clar că liderul ALDE nu are nicio șansă la prezidențiale fără susținerea PSD. Cu discursul său anti-justiție și anti-occidental, Tăriceanu nu poate poza în mod convingător într-un candidat de ”de dreapta”, putând servi cel mult ca "iepuraș" pentru un candidat PSD, capabil să fractureze voturile pe dreapta, dar nu să se califice eventual într-un tur doi.
Dar un astfel de scenariu nu include însă promovarea liderului ALDE în postura de candidat cu mai bine de un an și jumătate înainte de alegerile prezidențiale. Faptul că Tăriceanu, direct și indirect, prin proprii oamenii și-a permis să sfideze PSD și să arate pisica lui Dragnea, prea concentrat pe jocul politic cu Iohannis și DNA, demonstrează că un alt actor politic are tot interesul să sufle în pânzele liderului ALDE. Și de câștigat, bineînțeles.
În momentul de față, ar exista un singur beneficiar al unei eventuale rupturi PSD-ALDE. Cu un PNL care nu-și poate regăsi suflul de opozant serios, Klaus Iohannis are avea numai de câștigat dacă Tăriceanu și nu un lider PSD ar intra în finala prezidențială de anul viitor. Niciodată mecanismul PSD nu ar funcționa la capacitatea sa maximă pentru a susține un outsider, un om din
Lupta în coaliție este de abia la început. Primul test, cel al europarlamentarelor, va fi definitoriu. În cazul unui eșec al PNL la aceste alegeri, ALDE are toate șansele să-și vadă îngroșate rândurile cu noi parlamentari liberali, oferind astfel lui Tăriceanu și capacitatea de a face o opoziție mai serioasă în interiorul coaliției aflată la putere.
Comentează