Premium
Când se tund, de fapt, pomii fructiferi. Doar așa se poate obține o recoltă bogată
Tunderea pomilor fructiferi este un pas important pentru o recoltă bogată, însă puțini români știu care este momentul ideal pentru începe acest proces.
Pentru a produce fructe sănătoase și abundente, pomii fructiferi necesită o îngrijire adecvată, care poate include tăierea regulată, udarea corespunzătoare, fertilizarea și protecția împotriva dăunătorilor.
Tunderea corectă a pomilor din livadă joacă un rol foarte important, mai ales dacă ne dorim să avem pentru mulți ani o sursă de fructe delicioase.
În prezent, schimbările de temperatură afectează considerabil dezvoltarea pomilor fructiferi, aceștia fiind, de cele mai multe ori, "păcăliți" de vremea blândă.
Potrivit specialiștilor în domeniu, tunderea pomilor se face în două momente, anume "în verde", imediat după recoltarea fructelor, și "în uscat", adică în timpul perioadei de repaus vegetativ.
Cum se stropesc pomii fructiferi în luna aprilie, pentru o recoltă mai bogată
Atunci când tunderea "în verde" nu a fost efectuată, respectarea acestui proces în perioada de repaus reprezintă o necesitate.
Astfel, tăiere "în uscat" se realizează în perioada de repaus vegetativ, adică în mijlocul iernii.
Momentul ideal pentru a începe tunderea pomilor fructiferi este luna ianuarie, însă acest proces poate fi amânat până la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie, dacă temperaturile sunt foarte scăzute.
"Din luna ianuarie pot începe tăierile în uscat, mai ales dacă vorbim despre livezile mari, dar având în vedere că temperaturile nu trebuie să fie excesiv de scăzute, acestea pot fi amânate pentru 20 februarie până la 20 martie", a mai explicat inginerul Marius Roman, administratorul Pepinierelor Roman, din Afumați, județul Ilfov, pentru agrointel.ro.
Potrivit specialistului, în luna ianuarie se începe cu speciile rezistente la frig (măr, păr gutui), apoi cu speciile sâmburoase (pruni, vișini, cireși).
La finalul lunii februarie-începutul lunii martie se tund speciile care nu au o rezistență ridicată la frig, anume piersicul, nectarinul și caisul.
