În marile orașe din România, din ce în ce mai mulți oameni aleg să cumpere apartamente în blocuri ridicate în urmă cu 50–60 de ani, atrași fie de amplasarea centrală, fie de prețurile mai mici comparativ cu cele ale locuințelor noi. Totuși, puțini iau în calcul cât mai poate rezista o astfel de clădire și care este, în realitate, durata ei de viață. Problema nu este doar una tehnică, ci implică riscuri reale pentru siguranța celor care urmează să locuiască acolo.
Specialiștii în construcții estimează că durata de viață standard a unei clădiri de locuințe este de aproximativ 50 de ani. Asta nu înseamnă că o clădire devine inutilizabilă odată ce a depășit acest interval, însă încep să apară degradări ireversibile ale structurii. Deși reparațiile și consolidările pot prelungi durata de utilizare, acestea nu pot asigura funcționarea pe termen nelimitat, conform Playtech.
După cinci sau șase decenii, clădirile nu mai sunt considerate pe deplin sigure, iar costurile de întreținere cresc semnificativ. Multe blocuri ridicate în perioada comunistă se apropie acum de această limită critică și necesită verificări tehnice amănunțite.
Comportamentul betonului în timp
Betonul armat este esențial pentru stabilitatea unei clădiri, iar comportamentul său în timp este bine documentat:
-0–28 zile: Betonul capătă rezistența de bază, ajungând la capacitatea de proiectare (100%).
-1–10 ani: Rezistența poate crește ușor, până la 110–120%.
-20–30 ani: Încep să apară semnele degradării, mai ales în medii agresive (umiditate, săruri, îngheț-dezgheț).
-50–100 ani: Degradarea devine vizibilă, iar fără intervenții regulate, clădirea poate deveni nesigură.
Factorii care influențează durabilitatea
Rezistența unei clădiri poate fi afectată de mai multe procese fizico-chimice, cum ar fi:
-Carbonatarea betonului – dioxidul de carbon reduce pH-ul betonului, accelerând coroziunea armăturii.
-Atacul chimic – sulfații, clorurile sau acizii pot slăbi coeziunea betonului.
-Ciclurile de îngheț–dezgheț – duc la apariția fisurilor și la expansiuni interne.
-Reacția alcali–silice (ASR) – provoacă microfisuri și umflături în beton, în anumite condiții.
Toate aceste procese sunt lente, dar ireversibile. În lipsa unor intervenții regulate și a unei întrețineri profesioniste, clădirea poate deveni periculos de instabilă.
Riscurile achiziției unui apartament într-un bloc vechi
Deși poate părea o alegere avantajoasă, cumpărarea unui apartament într-un imobil vechi implică riscuri care nu trebuie ignorate. Este esențial ca, înainte de semnarea contractului:
Să fie verificat anul construcției și istoricul eventualelor lucrări de consolidare;
Să fie consultat un expert tehnic pentru o evaluare precisă a stării structurale;
Să fie analizate costurile viitoare de întreținere și posibilitatea ca relocarea să devină necesară în viitor.
Investiția într-o locuință veche poate fi atractivă, dar trebuie însoțită de o evaluare serioasă a stării tehnice pentru a evita surprizele neplăcute.
Comentează