Platourile misterioase ale planetei, care sfidează explicațiile simple, continuă să provoace oamenii de știință. Fără a avea legătură directă cu vulcanii, coliziunile continentale sau alte fenomene geologice clasice, formarea acestor platouri rămâne un mister.
Recent, cercetători din Regatul Unit și Germania au propus o nouă teorie bazată pe simulări și analize geologice, susținând că fisurile din scoarța Pământului pot provoca instabilități lente în manta, care ar explica aceste anomalii, conform Descopera.ro.
Platourile, precum cele din Brazilia, Africa de Sud sau India, sunt amplasate departe de falii active și pe zone considerate stabile geologic, formându-se cu milioane de ani după încetarea mișcărilor tectonice în apropiere. Această anomalie geologică a fost dificil de explicat până acum.
Teorie geologică revoluționară
Oamenii de știință sugerează că formarea acestor platouri ar putea fi legată de fisurile continentale și de instabilitățile create în manta, stratul situat sub scoarța terestră. Geologul Tom Gernon, de la Universitatea din Southampton, explică faptul că deși s-a suspectat de mult timp că ruperea continentelor este responsabilă pentru creșterea unor astfel de escarpamente, a fost mult mai greu de explicat ridicarea porțiunilor interioare ale continentelor.
Studiul echipei germane și britanice propune o combinație de factori, inclusiv agitația mantalei la o viteză de aproximativ 15-20 km pe milion de ani. Aceasta ar putea explica ridicarea și eroziunea acestor regiuni.
Consecințe geologice și climatice
Modelarea geologică a echipei sugerează că, odată cu destrămarea Gondwanei, instabilitățile mantalei ar fi provocat ridicarea escarpamentelor. Pierderea materialului din cratonul de sub continente, combinată cu eroziunea, ar fi determinat formarea acestor structuri spectaculoase.
Această descoperire nu doar că oferă o explicație pentru formarea unor peisaje dramatice, dar contribuie și la o mai bună înțelegere a resurselor naturale și a schimbărilor climatice din istoria geologică a planetei. Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă Nature.
Comentează