Directorul general al Institutului Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), conf. univ. dr. Carmen Croitoru, a afirmat, miercuri, că preocuparea instituţiei pe care o conduce o reprezintă "coagularea" unor puncte de vedere pentru elaborarea unui "statut" al Culturii.
"Încercăm să coagulăm puncte de vedere corecte, pentru a formula un statut pentru Cultură, care este greşit încadrat în serviciile publice guvernate de administraţia publică. Cultura este, peste tot în lume, un domeniu cu puternică influenţă socială, cu puternică influenţă educativă, cu puternic aport creativ.
Creativitatea naşte valoare şi pe care toate statele o folosesc corespunzător, activând toate palierele culturii. Numai noi, în România, ne uităm la patru categorii de instituţii când zicem cultură. Nu luăm în calcul audio-vizualul, nu luăm în calcul arhivele, nu luăm în calcul patrimoniul imaterial.
Sunt în continuare în subordine la Ministerul Economiei toate meşteşugurile şi toate modalităţile de a crea lucruri. Artele vizuale n-au niciun fel de reglementare. Este strigător la cer. Avem artişti extraordinari şi n-avem niciun fel de modalitate de a-i pune în valoare, pentru că nu avem definiţiile corecte", a declarat Croitoru pentru AGERPRES.
Carmen Croitoru a participat, miercuri, la Conferinţa Naţională a Managerilor Culturali, organizată de INCFC sub egida Ministerului Culturii, desfăşurată la Teatrul Naţional.
Pe de altă parte, a argumentat directorul INCFC, statisticile noastre sunt catastrofale pentru că avem definiţii legale proaste şi niciun institut de statistică din lume nu adună date dacă nu ştie ce.
"Când îi spui instituţia, titulatura, trebuie să dai o definiţie. Nu trebuie să spui cum e organizată şi câţi oameni trebuie să plătească. Trebuie să-i spui ce e activitatea respectivă. Ei bine, noi avem nişte raportări statistice care ne situează pe ultimele locuri, pentru că definiţiile sunt neclare, pentru că nu luăm în calcul toate sectoarele culturale şi creative şi ne uităm la câteva feluri de instituţii şi ne tăvălim că costă mult. Le-am luat pe cele care nu-şi pot acoperi costurile de producţie.
Dacă se face o complementaritate între zona culturii private, din care fac mulţi parte, şi cele foarte puţine, câte au mai rămas instituţiile publice, o să avem o imagine mult mai bună. Asta deoarece cultura publică are infrastructură de pus la bătaie, are specialişti care pot lucra şi cultura privată are idei şi posibilitatea de a se mişca.
Nu trebuie decât să le ajutăm să facă împreună parteneriatul ăsta. Şi să ne uităm la toată cultura pe orizontală, nu aşa cum ne uităm acum, ca pe vremea comuniştilor, că noi am păstrat sistemul comunist. Cu cultura sovietică aveam în grijă patru tipuri de instituţii", a argumentat Carmen Croitoru.
Potrivit directorului INCFC, odată rezolvate aceste probleme, "bugetele vor fi consecinţa unor mişcări inteligente".
"Pentru că una este să dimensionezi şi să gândeşti logic costurile şi veniturile în funcţie de un peisaj mult mai mare, în care te poţi ajuta cu partenerul privat dintr-o anumită zonă.
Gândiţi-vă, dau un exemplu, ce parteneriat extraordinar ar putea fi între audio-vizual şi artele spectacolului. Ei, deocamdată, plimbă bani publici unii de la alţii şi viceversa. Orice concert vrei să înregistrezi trebuie să plăteşti nu ştiu câte contracte pe drept de autor unor oameni care au deja contracte în sistemul public. Şi orice altceva vrei să faci din partea cealaltă, privatul se uită cu dispreţ şi zice: 'Păi, ce câştig? Trebuie să câştig'. Or, cultura privată nu trebuie numai să câştige, iar cultura publică nu trebuie numai să cheltuie", a subliniat ea.
Întrebată dacă autorităţile vor îmbrăţişa ideea profesioniştilor din Cultură, Carmen Croitoru a spus: "Întâi şi întâi trebuie să ne punem noi de acord. Oamenii de cultură din ambele domenii - şi public, şi privat - trebuie să se pună de acord. Şi să meargă la Parlament să pună pe masă legea Culturii, obiectiv".
Directorul INCFC a atras atenţia că România este singura ţară din Europa care nu are o relaţie între mărimea comunităţii şi accesul la cultură.
"Noi nu avem un raport în care trebuie să spunem, cum spune Franţa, 'la atâta populaţie trebuie să ai cel puţin un centru cultural'. Cel puţin. Sau o bibliotecă. Are un normativ la Legea bibliotecii şi nu se respectă de când a apărut legea. Problema României este că legea nu se respectă. Autorităţile o fac şi după aia nu o respectă. Despre ce peisaj vorbim?", a mai spus Croitoru.
În opinia acesteia, perioada marcată de austeritate pe care o traversează România trebuie privită ca "o ocazie".
"Orice constrângere este o ocazie. O transformăm într-o oportunitate. Această constrângere gravă de a tăia oameni, posturi, instituţii, bani va trebui să ne trezească şi să ne punem problema dacă reţeaua asta de instituţii publice, că mai avem vreo 450 cu totul în România, îşi face cu adevărat treaba. Dacă acolo sunt profesionişti care transmit mesaje corecte şi respectă funcţiile Culturii, că nici asta nu avem precizat în România, care sunt funcţiile Culturii. Şi atunci, să vedem dacă nu, cumva, trebuie să facem noi o alegere. Şi pe urmă vine o reformă", a evidenţiat directorul INCFC, Carmen Croitoru.
Aflat în subordinea Ministerului Culturii, Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală are ca obiective studierea, cercetarea şi furnizarea de date statistice pentru domeniul culturii, precum şi formarea continuă a celor care aleg o carieră în sectorul ocupaţional cultură.
Conferinţa Naţională a Managerilor Culturali reprezintă, din 2014, cea mai importantă platformă naţională de consultare, dialog şi schimburi de bune practici pentru manageri din instituţiile publice de cultură, specialişti în management şi antreprenoriat cultural, reprezentanţi ai mediului academic şi ai autorităţilor centrale şi locale.
Comentează