Introducerea în Codul Administrativ a unui nou caz de încetare a mandatului pentru primar, consilier local, consilier județean și funcționar public se va decide în Senat. Subiectul a generat primele opinii divergente, marți, în Comisia Juridică.
În momentul de față sunt 10 cazuri care duc la încetarea mandatului unui ales local:
Demisie
Constatarea și sancționarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate
Schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială
Condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei
Punerea sub interdicție judecătorească
Pierderea drepturilor electorale
Imposibilitatea exercitării funcției din cauza unei boli grave, certificate, sau a altor motive temeinice dovedite, care nu permit desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni, pe parcursul unui an calendaristic
Pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales
Condamnarea prin hotărâre rămasă definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni electorale pe durata procesului electoral în cadrul căruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicată și de modalitatea de individualizare a executării acesteia
Deces
Un proiect de lege care introduce un al 11-lea caz de pierdere a mandatului aleșilor locali a ajuns în Senat, for decizional, după ce a trecut de Camera Deputaților prin procedură tacită, adică fără dezbatere și vot.
Care este noutatea
Inițiativa legislativă propune ca noutate ca mandatul de primar, consilier local, consilier județean și funcționar public să înceteze și în următorul caz:
„Rămânerea definitivă a unei hotărâri prin care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei pentru săvârşirea unei infracțiuni de serviciu ori de corupție, prin derogare de la prevederile art. 82 alin. (1) şi art. 90 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare”.
Rujan, PSD: „Este o chestiune sensibilă, nu are rost să ne grăbim”
Președintele Comisiei Juridice, senatorul Ion-Cristinel Rujan, a apreciat că „ideea nu este rea” însă există o problemă: necorelarea cu dispozițiile penale care permit judecătorului să dispună ca și pedeapsă complementară unele interdicții.
„Eu zis să ne uităm cu atenție pe ea. Suntem cameră decizională, este o chestiune sensibilă și trebuie să facem corelările necesare”, a spus el.
Spătaru, USR: „Mesajul public pe care îl dăm nu este în regulă”
Vicepreședintele senatorilor juriști, Elena-Simona Spătaru, a susținut proiectul.
„Normal este ca aleșii locali, dacă sunt condamnați pe corupție și abuz în serviciu, să nu beneficieze de ceea ce pot beneficia acum, respectiv de o amânare la a-și pierde mandatul pentru că judecătorul le poate amâna executarea, știți?”, a spus ea.
„În penal, instanța reține existența infracțiunii de corupție și spune că dacă ești cuminte în următorii 3 ani te șterg pentru trecut și nu o să fii infractor. Mesajul public pe care îl dăm nu este în regulă, că primarul poate să săvârșească o infracțiune de corupție și întâlnește un judecător care folosește acest articol și e în regulă. Asta vreau să analizăm împreună”, a adăugat senatoarea.
Fenechiu, PNL: „Să decidă electoratul, frate! De ce să fiu eu mai catolic decât Papa?”
Senatorul Daniel Fenechiu a apreciat că din moment ce un judecător a considerat că fapta nu e atât de gravă, nu trebuie să fie Parlamentul „mai catolic decât Papa”.
„Oameni buni, eu sunt de acord să fim extrem de ingenioși, dar povestea arată la modul următor: la modul în care merg dosarele în România la un moment dat te poți trezi că îți face cineva o sesizare pentru o infracțiune conexă, trec două mandate și la un moment dat candidezi și te trezești cu o amânare pe o chestiune puțin semnificativă. Atâta vreme cât judecătorul are posibilitatea să pronunțe o asemenea măsură, înseamnă că a considerat că nu e atât de gravă situația. De ce să fiu eu mai catolic decât Papa să îl las pe ăla fără mandat? Eu cred că esențial în cazul consilierilor să decidă electoratul, frate, deci oamenii sunt informați, nu mă apuc să le iau mandatul cu așa ceva. Cu toată dorința mea de integritate, mi se pare ușor aberant”, a explicat el.
Consiliul Legislativ se opune
Discuțiile se vor relua într-o ședință viitoare. Comisia Juridică urmează să voteze un raport de adoptare sau de respingere a inițiativei, care să meargă pentru vot în plenul Senatului.
Consiliul Legislativ a apreciat, în aviz, că propunerile din proiect „nu pot fi acceptate” pentru că există două decizii ale Curții Constituționale, Decizia 905/2020 și Decizia 187/2021, care se aplică în acest caz.
Cum tratează Codul Penal problema renunțării sau amânării la aplicarea pedepsei
Articolul 82 din Codul Penal, care face referire la efectele renunțării la aplicarea pedepsei, prevede la alineatul (1) că „Persoana față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită”.
Similar, în cazul amânării aplicării pedepsei, Codul Penal prevede la articolul 90, alineatul (1), că „Persoanei față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei nu i se mai aplică pedeapsa și nu este supusă niciunei decăderi, interdicții sau incapacități ce ar putea decurge din infracțiunea săvârșită, dacă nu a săvârșit din nou o infracțiune până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânării și nu s-a descoperit o cauză de anulare”.
Comentează