După o victorie decisivă, Nicușor Dan se pregătește să preia funcția de președinte al României. Odată cu noul mandat, Nicușor Dan va beneficia și de un venit mai mic decât la Primăria Capitalei.
Deși funcția de președinte al României este, în mod firesc, cea mai înaltă în stat și ar trebui să reflecte acest statut și prin salarizare, realitatea bugetară și reglementările privind plafonarea salariilor în sectorul public conduc la o situație paradoxală: Nicușor Dan va câștiga mai puțin ca președinte decât câștiga în calitate de primar general al Capitalei.
Potrivit datelor oficiale, salariul brut lunar al președintelui României este de 24.960 de lei, ceea ce înseamnă un salariu net de 14.602 lei. Prin comparație, în perioada în care a condus Primăria Generală a Municipiului București, Nicușor Dan a încasat un salariu net lunar de 24.722 de lei – cu peste 10.000 de lei mai mult decât va primi ca șef al statului.
De ce este mai mic salariul președintelui?
Această diferență aparent inexplicabilă își găsește explicația în cadrul legal actual. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede un coeficient maxim de ierarhizare de 12 pentru funcția de președinte, ceea ce ar presupune, teoretic, un salariu de bază brut de peste 48.600 de lei (dacă s-ar aplica la salariul minim brut actual). În practică însă, acest coeficient nu este aplicat, deoarece salariile demnitarilor sunt înghețate și plafonate prin ordonanțe anuale.
Pentru anul 2025, este în vigoare Ordonanța de urgență nr. 156/2024, cunoscută sub denumirea de „ordonanța trenuleț”, care prevede menținerea salariilor demnitarilor la nivelul lunii noiembrie 2024. Astfel, salariul președintelui nu reflectă nici poziția în ierarhia statului, nici responsabilitățile funcției, ci doar o politică bugetară de control strict al cheltuielilor.
Primarii marilor orașe, mai bine plătiți decât președintele
Cazul lui Nicușor Dan nu este singular. În ultimii ani, mai mulți primari ai municipiilor reședință de județ au avut salarii nete lunare care au depășit 20.000 de lei, în special prin aplicarea unor sporuri, gradații și indemnizații suplimentare legale. Între timp, salariile demnitarilor centrali au fost menținute la un nivel inferior, tocmai pentru a evita creșteri salariale controversate în contextul deficitului bugetar.
Comentează