DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cătălin Predoiu, acuzat de 'atac la adresa independenței justiției': 'Plenul CSM nu trebuie să tolereze'

predoiu

Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, condusă de procurorii Bogdan Pîrlog şi Sorin Lia, solicită plenului CSM să apere independenţa autorităţii judecătoreşti împotriva atacurilor formulate de ministrul Cătălin Predoiu împotriva Secţiei pentru procurori a CSM, în scrisoarea trimisă preşedintelui Iohannis, după avizarea negativă a propunerilor pentru şefia PÎCCJ şi DIICOT.

Solicitarea AIJ:

CERERE DE APĂRARE A INDEPENDENȚEI AUTORITĂȚII JUDECĂTOREȘTI ÎN ANSAMBLUL SĂU

față de unele afirmații ale ministrului justiției cuprinse într-o scrisoare oficială adresată Președintelui României

În data de 20.02.2020 mai multe site-uri de știri au publicat o scrisoare oficială transmisă de ministrul justiției, domnul Cătălin Predoiu, către Președintelui României, prin care ministrul precizează că își menține propunerile formulate pentru funcțiile de procuror general al PÎCCJ, procuror-șef al DNA și procuror-șef al DIICOT și în care:

- la punctul 1 este criticată Hotărârea nr. 145 din 01 februarie 2020 a CSM – Secția pentru procurori, privind propunerea ministrului justiției de numire a doamnei procuror Gabriela Scutea în funcția de procuror general al PÎCCJ;

- la punctul 2 este criticată Hotărârea nr. 147 din 11 februarie 2020 a CSM – Secția pentru procurori, privind propunerea ministrului justiției de numire a doamnei Elena Giorgiana Hosu în funcția de procuror-șef al DIICOT;

- la punctul 3 se fac aprecieri cu privire la persoanele propuse în funcții.

Având în vedere că:

- ministrului justiției nu i s-a acordat, prin Constituție sau prin lege, prerogativa de a emite aprecieri la adresa justeții hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii, date în plen sau de către secțiile acestuia;

- atâta timp cât aceste hotărâri nu au fost anulate sau cel puțin suspendate de instanța de contencios administrativ ele se bucură de prezumția de legalitate și de temeinicie;

considerăm că orice comunicări oficiale între ministrul justiției și Președintele României, ca și între orice alți membri executivului, prin care sunt criticate hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii, autoritate independentă având rolul constituțional de garant al independenței justiției, constituie un atac la adresa independenței justiției.

După cum vom arăta în cele ce urmează, scrisoarea la care facem referire este formulată în termeni inacceptabili, disprețuitori, și induce ideea că membrii CSM nu ar avea cunoștințele necesare pentru a exprima opinii independente cu privire la chestiuni asupra cărora legea le-a dat atribuția de a emite o opinie. De asemenea, scrisoarea oficială conține afirmații deosebit de grave, cum că aprecierile formulate prin cele două hotărâri nu au corespondent în realitate, că reprezintă procese de intenție, și chiar că prin exprimarea unei opinii care diferă de cea a ministrului justiției, Secția pentru procurori ar manifesta o tendință de arogare de facto a unei prerogative care aparține acestuia.

În ceea ce privește criticile comunicate Președintelui României de către ministrul justiție cu privire la Hotărârea nr. 145 din 01.02.2020 a CSM – Secția pentru procurori, arătăm că acesta susține că hotărârea este neîntemeiată – cu argumentul că alte persoane au făcut anterior aprecieri diferite luând în calcul elemente comune (cum ar fi cele care reies din proiectul de management), dar și elemente diferite (cum ar fi cele luate în calcul la evaluările profesionale periodice ori răspunsurile la alt interviu) – și că, pe alocuri, reprezintă chiar un proces de intenție făcut candidatei.

Exemplificăm după cum urmează:

Domnul ministru al justiției transmite Președintelui României că „o simplă lectură a Proiectului de management și a documentației atașată acestuia demonstrează” că doamna Gabriela Scutea „a dat dovadă de o cunoaștere la nivel de excelență a problematicii ridicată de managementul juridic și judiciar și de experiență în domeniul vizat” și că, din moment ce aceasta „s-a bucurat de o apreciere unanimă nu doar din partea ministrului justiției, ci și a tuturor membrilor comisiei, cu precizarea că din comisie a făcut parte un profesor universitar, specialist în management și comunicare, neutru din punct de vedere politic și al altor posibile interese în cauză”, „sunt cel puțin surprinzătoare concluziile Secției pentru procurori, care exprimă puncte de vedere în domenii în care nu dețin expertiză similară unui specialist în management și comunicare”.

Domnul ministru al justiției mai susține că „a acuza candidata de «necunoaștere» a domeniului în care se plasează funcția pentru care și-a depus candidatura, respectiv a particularităților muncii de procuror, cât și cea de procuror ierarhic superior, vine în contradicție flagrantă cu performanțele acesteia în activitate, inclusiv în cea de conducere, fiind materializate în calificative de «foarte bine», adăugându-li-se o reputație profesională și morală, care nu au fost niciodată puse în discuție în sistemul judiciar.”

De asemenea, domnul ministru al justiției susține: „consider că aprecierile Secției pentru procurori, referitoare la capacitatea de comunicare a candidatei nu au niciun corespondent în realitate, fiind suficientă reaudierea înregistrărilor audio-video pentru a marca extrem de pozitiv abilitățile de comunicare ale candidatei.„

În final domnul ministru al justiției arată:

În concluzie, considerăm că «argumentația» Secției pentru procurori în vederea emiterii unui aviz negativ pentru doamna procuror Gabriela Scutea este neîntemeiată și se transformă pe alocuri într-un adevărat proces de intenție nemeritat de către candidată, în raport cu cariera acesteia și prestația excelentă avută în cadrul procedurii de selecție.

Dincolo de particularizarea acestui aviz la propunerea în discuție, întreaga substanță a acestuia conturează și sugerează o tendință de arogare de facto de către Secția pentru procurori a unei prerogative care aparține de plin drept ministrului justiției, respectiv prerogativa propunerii pentru funcția în cauză [...]”

În ceea ce privește criticile comunicate Președintelui României de către ministrul justiție cu privire la Hotărârea nr. 147 din 11.02.2020 a CSM – Secția pentru procurori, arătăm că și în acest caz se susține că hotărârea este neîntemeiată, cu multiple afirmații cum că aceasta reprezintă un proces de intenție făcut candidatei.

Exemplificăm după cum urmează:

Din Hotărârea Secției pentru procurori rezultă că la fundamentarea avizului negativ emis pentru această candidatură au fost avute în vedere aproape în exclusivitate răspunsurile candidatei la interviul desfășurat în fața Secției pentru procurori, fără a fi evaluat în concret Proiectul de management al candidatei și documentația vastă atașată acestuia”.

În egală măsură considerăm că, referirile la cazul Caracal intră în același registru, candidata fiind pusă în prezența unui proces de intenție și care nu este de natură a permite concluzii generale de tipul - inabilități de comunicare publică. «Necunoașterea realității infracționale» din România, nu poate fi imputată candidatei, procuror de carieră, cu vechime și experiență considerabile în sistem, fapt ce rezultă din CV-ul acesteia și calificativele de «foarte bine», obținute pe parcursul carierei sale.”

Totodată, a face un proces de intenție candidatei, în legătură cu propunerile legislative relative la competența materială a DIICOT este excesiv

În același context, alegațiile Secției pentru procurori vin în contradicție cu evaluările periodice făcute candidatei, în urma cărora a obținut calificative de «foarte bine»”

În egală măsură, vă rog să observați că unele exprimări malițioase din cuprinsul Hotărârii CSM, precum cele de la pagina 11 alin.2, sunt de natură a pune sub semnul întrebării obiectivitatea concluziilor Secției, cu ocazia emiterii avizului.”

Ca asociație profesională de magistrați, considerăm că orice afirmații de genul că membrii CSM sunt obligați să formuleze aprecieri în concordanță cu aprecieri anterioare formulate de diverse persoane/comisii asupra aceleiași chestiuni, cu ocazia altui interviu, reprezintă un atac asupra independenței membrilor CSM.

În ceea ce privește susținerea că un candidat care a obținut calificativul „foarte bine” la evaluările profesionale periodice ar trebui să fie apreciat asemănător de către membrii CSM atunci când aceștia evaluează calitățile necesare pentru exercitarea unei funcții anume, aceasta neagă însăși rolul evaluării, care ar deveni inutilă dacă simpla îndeplinire a unei condiții de participare la concurs ar însemna îndeplinirea de către candidat a unui criteriu de evaluare. Prin urmare, o astfel de susținere reprezintă un atac asupra independenței membrilor CSM.

Ca orice act administrativ, hotărârile CSM sunt supuse controlului judecătoresc atât în privința legalității, cât și în privința temeiniciei lor. Totuși nici măcar instanța de judecată nu s-ar putea substitui plenului sau secțiilor CSM atunci când este vorba de chestiuni de pură apreciere și nu ar putea obliga plenul sau secțiile să emită o anumită opinie. Opinia emisă de un organ colectiv, cum sunt plenul și secțiile CSM, reprezintă rezultatul opiniilor de ansamblu ale fiecărui membru CSM participant la vot, formate în urma evaluării tuturor aspectelor punctuale și exprimate prin vot secret. Atâta vreme cât libertatea conștiinței și libertatea de exprimare sunt valori constituționale fundamentale, membrii CSM trebuie să și le poată exercita în atribuțiile lor, fără presiuni din partea factorilor politici. Prin urmare, dacă nici măcar instanța de judecată nu ar putea susține în chestiuni de pură apreciere că opinia CSM nu este cea corectă și că ar fi trebuit emisă o opinie (un aviz) în sens contrar, nu este permis nici ministrului justiției să comunice Președintelui României că opinia CSM nu este cea corectă, opinia corectă fiind a lui.

Având în vedere independența de opinie a membrilor CSM, orice referiri disprețuitoare în acte oficiale la o hotărâre a CSM, cum ar fi punerea cuvântului „argumentația” între ghilimele, pentru a sublinia sensul ironic în care este folosit acest termen juridic, reprezintă tot o formă de atac la adresa organului colectiv care a emis hotărârea – în cazul de față, Secția pentru procurori a CSM – ceea ce nu ar trebui tolerat de către Plenul CSM.

De asemenea, nu își au locul în acte oficiale exprimări tendențioase cu referire la hotărâri ale CSM, de genul că formularea unei anumite concluzii punctuale nefavorabile persoanei la care se referă hotărârea înseamnă „a acuza”, că „sunt cel puțin surprinzătoare concluziile [...] care exprimă puncte de vedere în domenii în care nu dețin expertiză similară unui specialist”, că prin hotărâre se face „un proces de intenție”, că unele exprimări ar fi „malițioase” și „sunt de natură a pune sub semnul întrebării obiectivitatea concluziilor Secției, cu ocazia emiterii avizului”. Prin urmare, astfel de exprimări în contradicție cu uzanțele în materie de comunicare oficială, specifice mai degrabă stilului jurnalistic sau declarațiilor politice, reprezintă, de asemenea, atacuri politice la adresa independenței autorității care a emis hotărârea.

Susținerea că nu a fost evaluat în concret proiectul de management al unui candidat, în condițiile în care obiectul evaluării îl constituie calitățile candidatului, iar nu cât de bine este scris proiectul de management, este una care tinde să să creeze o impresie falsă asupra pertinenței concluziilor Secției pentru procurori a CSM. Verificând conținutul hotărârii, se poate constata că evaluarea candidatului s-a făcut și pe baza proiectului de management, iar o bună parte din întrebările la care candidatul a trebuit să răspundă au fost formulate tocmai pornind de la proiectul de management. Prin urmare, transmiterea către Președintele României, de către ministrul justiției, în mod oficial, de informații care deformează realitatea cu privire la o hotărâre a Secției pentru procurori a CSM, subminând astfel încrederea în calitatea hotărârii, reprezintă tot o formă de atac asupra independenței acestui organ.

De o gravitate extremă este însă afirmația că „întreaga substanță” a avizului selecției pentru procurori referitor la propunerea ministrului justiției pentru funcția de procuror general al PÎCCJ „conturează și sugerează o tendință de arogare de facto de către Secția pentru procurori a unei prerogative care aparține de plin drept ministrului justiției, respectiv prerogativa propunerii pentru funcția în cauză”.

Niciun cuvânt, nicio formulare din conținutul Hotărârii nr. 145 din 01.02.2020 a Secției pentru procurori a CSM nu conține ideea că, prin avizul negativ dat, Secția ar tinde să își aroge de facto prerogativa propunerii candidatului pentru funcția în cauză. Secția pentru procurori nu a indicat sau sugerat un alt candidat pentru a fi propus pentru funcția de procuror general al PÎCCJ și nici nu a formulat ea însăși o astfel de propunere. Secția pentru procurori nu a formulat nici măcar observații critice cu privire la aspectele reținute de ministrul justiției pentru argumentarea propunerii sale, mărginindu-se să prezinte aceste aspecte, fără comentarii, în partea introductivă a hotărârii.

Simpla referire în hotărâre la răspunsul candidatei la o întrebare pe tema propunerilor legislative formulate de către Secția pentru procurori în vederea închiderii recomandării MCV nr. 1 din 2017 (una dintre ele fiind trecerea de jure a acestei prerogative la Secția pentru procurori a CSM, cealaltă fiind ca propunerea să se facă de către ministrul justiției cu avizul conform al Secției) nu poate reprezenta o arogare de facto a respectivei prerogative. De altfel, toate temeiurile de drept indicate în hotărâre se referă la procedura actuală, cu privire la care Secția pentru procurori nu a formulat critici, ci doar întrebări pentru candidată, consemnând în hotărâre esența răspunsurilor acesteia (că nu cunoaște propunerile Secției pentru procurori a CSM și că, în opinia sa, recomandările MCV sunt obligatorii).

Așadar, afirmația ministrului justiției, cuprinsă în scrisoarea oficială trimisă Președintelui României, că, prin avizul negativ dat candidatului propus pentru funcția de procuror general al PÎCCJ, Secția pentru procurori a CSM tinde să își aroge de facto prerogativa formulării propunerii pentru această funcție, care revine ministrului justiției, este falsă. Dacă susținerea ar fi fost adevărată, ne-am fi aflat în fața unui conflict de natură constituțională. În condițiile în care susținerea este neadevărată, ea reprezintă un atac deosebit de grav la adresa independenței Secției pentru procurori a CSM.

Subliniem că nu este prima dată când Secția pentru procurori a CSM avizează negativ o propunere a ministrului justiției pentru funcția de procuror general al PÎCCJ și nu este prima dată când Președintele României numește în această funcție o persoană față de care Secția a emis aviz negativ.

Este pentru prima dată însă când ministrul justiției lansează un astfel de atac la adresa Secției pentru procurori a CSM. Este pentru prima dată când se afirmă într-un act oficial că un aviz negativ conturează o tendință de arogare de facto de către Secția pentru procurori a CSM a prerogativei ministrului justiției de a propune candidatul.

Practic, prin aceste afirmații denigratoare, un factor politic se induce altui factor politic, dar și justițiabililor și membrilor CSM înșiși – pentru că scrisoarea a fost publicată în presă – ideea că Secția pentru procurori a CSM nu trebuie să formuleze o opinie contrară celei emise de ministrul justiției. De aici și până la a se susține că nici Plenul CSM nu ar trebui să avizeze negativ proiecte de lege pentru că ar însemna să își aroge de facto prerogative care revin altor autorități nu este decât un pas.

Acest mesaj este incompatibil cu principiile separației puterilor în stat și independenței autorității judecătorești.

Orice atac împotriva independenței membrilor CSM ori a secțiilor sale reprezintă un atac asupra interdependenței CSM ca autoritate de rang constituțional cu rol în garantarea independenței justiției. Atunci când independența CSM este atacată, independența autorității judecătorești în ansamblul ei este în pericol.

Prin urmare, plenul CSM nu trebuie să tolereze un atac împotriva independenței niciunuia dintre membrii săi și niciuneia dintre secțiile CSM, chiar dacă atacul provine de la un membru de drept, pentru că existența unui precedent nesancționat printr-o hotărâre de principiu a Plenului, creează premisele pentru noi atacuri, până când puterea judecătorească va ajunge să fie dominată pe față de celelalte puteri, iar independența justiției nu va mai exista.

Pentru aceste motive, solicităm Plenului Consiliului Superior al Magistraturii să emită o hotărâre prin care să apere independența autorității judecătorești în ansamblul său față de afirmațiile ministrului justiției referitoare la Secția pentru procurori a CSM și Hotărârile nr. 145/2020 și 147/2020 ale acestei Secții, cuprinse în scrisoarea oficială transmisă Președintelui României la data de 20.02.2020.

Având în vedere importanța chestiunii semnalate, care rezultă din natura aspectelor semnalate și din gravitatea acestora, și cunoscând sincopele în desfășurarea activităților Plenului CSM care au marcat perioada recentă, precum și neglijarea punerii pe ordinea de zi a ședințelor Plenului CSM, pe parcursul precedentului mandat de președinte, a cererilor asociațiilor profesionale, reamintim că, potrivit art. 7 alin. (4) și (5) din Regulamentul privind circuitul documentelor la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 420 din 14.06.2007 a Plenului CSM, ,lucrările pentru care nu se stabilește, prin lege, regulament sau rezoluție un termen mai scurt, se rezolvă în cel mult 30 de zile de la data înregistrării la Consiliul Superior al Magistraturii” și că „lucrările se consideră finalizate [...] în cazul lucrărilor pentru care se pronunță hotărâri ale Plenului sau Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, la momentul efectuării și expedierii comunicărilor corespunzătoare sau, după caz, la momentul publicării hotărârii pe pagina de internet a Consiliului sau în Monitorul Oficial al României”.

24.02.2020

Cu deosebită considerație,

Asociația „INIȚIATIVA PENTRU JUSTIȚIE”

Sorin Marian LIA, co-președinte

Bogdan-Ciprian PÎRLOG, co-președinte


ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.