Premium
Noul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, a vorbit recent într-un interviu acordat jurnalistei Alina Matei de la juridice.ro despre principalele obiective ale mandatului său.
Citește și: PSD preia mesajul USR. Sloganul de campanie pentru turul II: 'Fără penali la Cotroceni!'
„Daca luam in calcul un mandat de un an de zile, sunt mai mult de trei, prorogarea schemei de pensionare anticipata si a trecerii la complete de 3 judecatori in cai de atac, un proces corect si transparent de selectie a propunerilor pentru procurorii de rang inalt de la varful Ministerului Public, DNA si DIICOT, astfel incat numirile sa se faca rapid si sa stabilizam managementul la varf al acestor institutii, care este astfel legitimat sa inceapa o reforma calitativa profunda in intreg Ministerul Public, pana la cea mai mica unitate de parchet si pe aceasta baza revigorarea combaterii coruptiei si combaterii crimei organizate, eficient, legalist, riguros procedural si pe baza de probe fara dubiu, adoptarea solutiilor legislative pentru desfiintarea sau reorganizarea radicala a sectiei speciale si pentru recursul compensatoriu, deblocarea si revitalizarea activitatii din CSM, intoarcerea acestuia cu fata catre adevarata sa menire, independenta reala a Justitiei, nu numai fata de servicii, ci si fata de influente politice, de „cumetrii”, „nepotisme”, „retelizarea” pe orizontala si verticala a sistemului judiciar a functiilor de conducere pe criterii de „prietenii`, instaurarea meritocratiei fara exceptii in ocuparea functiilor de conducere in instante si parchete, revitalizarea sistemului de Probatiune, extinderea capacitatii de cazare din penitenciare, continuarea investitiilor in reabilitarea si extinderea retelei de sedii de instante, accelerarea proiectului „Cartierul de Justitie”, operationalizarea deplina a ANABI, reluarea colaborarii cu Comisia Europeana, Statele Membre UE si SUA in consolidarea transferului de expertize si bune practici, pe aceasta baza, cresterea gradului de satisfactie a justiabililor si de incredere in Justitie, un raport MCV semnificativ imbunatatit in toamna anului 2020.
Riscand o abordare ambitioasa, am putea adauga o consolidare a unei noi mentalitati in magistratura, mai generoasa fata de propria vocatie si mai preocupata fata de justitiabil, mai putin orientata spre lupte de putere interne si mai pregnant orientata spre ambitia de a face excelenta din fiecare act procedural si de judecata pe fond. Daca scurtati ipotetic durata mandatului acestui guvern, in drumul catre alegerile anticipate, atunci se scurteaza implicit si lista acestor obiective, dar aparent paradoxal, o astfel de scurtare ar largi obiectivele pentru un nou ciclu de 4 ani al Ministerului Justitiei”, a precizat Cătălin predoiu pentru juridice.ro.
Cătălin Predoiu a mai deținut acest portofoliu în perioada 2008-2012 și a fost ministru interimar la Ministerul Afacerilor Externe.
Potrivit CV-ului său, Cătălin Predoiu a deținut următoarele demnități publice: vicepreședinte al Camerei Deputaților, deputat ales în circumscripția electorală Călărasi, prim ministru interimar, ministrul Justiție și membru CSAT, ministrul interimar al Afacerilor Externe.
Din 1991, Cătălin Predoiu este membru al Baroului București și, în perioada 1994-2007 a fost profesor la Facultatea de Drept din București.
Acesta are un stagiu militar la trupele aeropurtate (1986 - 1987), în 1991 a absolvit Facultatea de Drept din București, iar în 2003 a obținut diploma de doctor în drept cu summa cum laudae.
Predoiu a lansat, atunci când Tudorel Toader a fost ministru al Justiției, mai multe critici la adresa acestuia și a modificărilor legislative pe care le anunța. Acesta a mai spus că raportul lui Toader privind revocarea Laurei Codruța Kovesi este „ușor demontabil în multe puncte”, iar decizia de a o înlătura din funcția de la șefia DNA a fost pripită.
Recent, Tudorel Toader a anunțat că îl dă în judecată pe Predoiu pentru că ar fi afirmat că fostul ministru a fost cel care iniţiat Legea recursului compensatoriu în condiţiile în care - potrivit lui Toader - Minsterul a susţinut neconstituţionalitatea proiectului de lege.
