Premium
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, miercuri, că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) trebuie desfiinţată, deoarece "presează pe independenţa magistraţilor", iar proiectul pe acest subiect adoptat de Camera Deputaţilor a plecat de la ideea găsirii unei soluţii de "compromis rezonabil", anunță Agerpres.
"Da, trebuie desfiinţat SIIJ pentru că presează pe independenţa magistraţilor, dar în acelaşi timp este opţiunea statului să găsească o soluţie. Asta e opţiunea noastră (...). Aş vrea să invoc inclusiv avizele Comisiei de la Veneţia, că arhitectura şi modul de funcţionare a Ministerului Public reprezintă o opţiune a legiuitorului. Aceasta este opţiunea noastră astăzi, opţiunea legiuitorului. Dacă va fi adoptat proiectul iniţiatorului este într-un anumit fel tocmai pentru că am plecat de la ideea de a găsi o soluţie de compromis rezonabil care să desfiinţeze SIIJ-ul, obiectivul principal, şi să pună în loc un sistem funcţional, sprijinit pe Ministerul Public, pe Parchete, pe procurori", a precizat Predoiu la o dezbatere organizată pe această temă de Comisia juridică din Senat.
El a adăugat că proiectul în discuţie nu trebuie privit "în niciun caz" ca o sancţiune la adresa DNA, menţionând că s-a optat pentru această formă întrucât cele anterioare nu au întrunit un "suficient" consens pentru a trece.
"De ce în acest moment nu s-a putut o altă opţiune? Tocmai pentru că, după cum s-a constatat la încercările precedente, acele alte opţiuni nu întrunesc o suficientă majoritate, un suficient consens în sistemul judiciar, în CSM şi în Parlament, pentru a trece. Nu am dorit să adăugăm pe lista de încercări eşuate un al patrulea proiect de lege care se opreşte în Parlament. (...) Deci, în niciun caz, acest proiect nu trebuie privit ca o sancţiune la adresa DNA, în niciun caz nu trebuie privit ca o încercare de a submina DNA, ci trebuie privit aşa cum este el, o încercare raţională de a pune pe masă o soluţie funcţională şi viabilă", a afirmat ministrul.
Predoiu a subliniat că nu a lansat niciodată "vreun atac" la adresa DNA, precizând că susţine în continuare această instituţie "de care statul român are nevoie".
"Vorbesc după poziţia unui fost ministru şi membru al Parlamentului, care nu a emis niciodată vreun atac la adresa DNA. Pot fi verificat. Nu există o astfel de declaraţie. Am susţinut şi susţin în continuare DNA, este o instituţie de care statul român are nevoie, de care sistemul judiciar are nevoie, dar aşa cum procurorii, nu numai DNA, ai oricărui parchet, au dreptul să opteze pentru o soluţie fără să fie traşi la răspundere de către Ministerul Justiţiei pentru soluţia optată, într-un dosar sau altul, tot aşa şi Ministerul Justiţiei ca iniţiator, şi Guvernul şi Parlamentul, ca decident suprem în materie legislativă, au dreptul la o opţiune pentru care nu trebuie să fie traşi la răspundere şi să li se facă un proces de intenţie de către o asociaţie sau alta, de către o instituţie sau alta din statul român. (...) . Răspunderea politică e, da, acolo prezentă şi va fi întotdeauna şi vom fi obligaţi întotdeauna să ne justificăm în faţa electoratului opţiunile, dar aici avem de-a face cu o opţiune legislativă. Inclusiv Hotărârea Curţii de Justiţie a UE din 18 iunie 2021 spune acelaşi lucru", a concluzionat Predoiu.
Comisia juridică a Senatului a dezbătut, miercuri, cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, sistemului judiciar, asociaţiilor profesionale şi ai societăţii civile proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), adoptat luni de Camera Deputaţilor.
Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.
"Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii", prevede proiectul.
Conform actului normativ, posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
