Premium
În ultimii 10 ani, exporturile de vinuri din R. Moldova s-au reorientat, în mare parte, de pe piața din CSI spre Uniunea Europeană, pe când fructele și legumele încă sunt livrate preponderent în țările post-sovietice. Experții spun că producătorii moldoveni se aliniază încet la standardele europene din cauza cerințelor stricte, iar autoritățile ar trebuie să analizeze dacă mai este nevoie de un acord de liber schimb cu CSI, în contextul în care au anunțat că se retrag treptat din organizație.
Autoritățile de la Chișinău au anunțat că renunță treptat la Comunitatea Statelor Independente, în contextul invaziei rusești din Ucraina, și au denunțat deja câteva acorduri semnate în cadrul organizației create în 1991, după destrămarea URSS, de fostele republici sovietice. Printre acestea sunt acorduri care se referă la retransmiterea televiziunii MIR, condițiile de livrare a mărfurilor între organizațiile statelor-membre sau schimbul de informații privind ocrotirea frontierelor, despre care autoritățile moldovene spun că „nu mai sunt actuale și relevante”.
Chișinăul nu a renunțat însă, deocamdată, la unul dintre cele mai importante acorduri, cel privind zona de comerț liber între țările-membre, care permite exportul fără taxe.
„Știm bine că, timp de mai mulți ani, față de producătorii din R. Moldova au fost impuse restricții din motive politice și geopolitice, nu din motive de calitate. Și, evident, este cazul să ne punem întrebări în ce măsură aceste acțiuni nu foarte prietenoase față de R. Moldova, care au fost luate în cadrul CSI, corespund intereselor noastre”, a declarat ministrul de Externe, Nicu Popescu, într-o conferință de presă, pe 6 iulie.
Ministrul s-a referit la embargourile pe care le-a impus Rusia, de-a lungul ultimelor 10 ani, la vinurile, fructele, legumele, conservele sau carnea din R. Moldova, care i-au pus pe exportatorii moldoveni în situația să caute noi piețe de desfacere.
De cinci ori mai multe vinuri în UE
Datele oferite Europei Libere de Serviciul Vamal arată că, în perioada anilor 2012 - 2022, dintre principalele produse moldovenești care tradițional ajungeau în CSI doar vinurile au reușit să migreze esențial de pe piața estică pe cea vestică. R. Moldova exportă acum de cinci ori mai mult vin în Uniunea Europeană, în timp ce cantitatea care ajunge pe piața CSI s-a înjumătățit, în decurs de 10 ani.
Valoarea legumelor livrate în spațiul UE a crescut, într-un deceniu, de aproape 17 ori, până la 119,3 milioane de lei, iar cea a fructelor aproape s-a dublat, de la 808,5 milioane la 1,4 miliarde de lei.
În același timp, în pofida repetatelor embargouri, volumele de legume și fructe care ajung în Est le depășesc în continuare pe cele trimise în UE. Cele mai mari cantități sunt livrate în Federația Rusă, Belarus și Ucraina.
Expertul economic Viorel Chivriga, de la IDIS „Viitorul”, a explicat Europei Libere că, pentru unii producători din R. Moldova, relațiile comerciale cu agenții economici din Rusia sau Belarus sunt, pe moment, singurele care îi pot menține pe linia de plutire.
„Trebuie să ne dăm seama că avem multe produse moldovenești care sunt sortite să ajungă numai pe piața din CSI. Merele de pe plantațiile mai vechi, pentru care nu există cerere pe piața europeană sau pe altele, mai exotice. Sunt alte soiuri care sunt solicitate acolo și asta se referă nu numai la mere, dar și la alte produse”, a spus expertul.
În condițiile războiului din Ucraina vecină, produsele moldovenești ajung în Federația Rusă, prin Turcia, pe cale maritimă. „Sunt căi logistice mult mai dificile și costuri mult mai mari, dar, dacă aceste livrări au loc, înseamnă că cererea pentru produsele moldovenești încă există”, a menționat Chivriga.
Pe lângă acordul de liber schimb în CSI, R. Moldova are semnate acorduri bilaterale privind comerțul în condiții preferențiale cu majoritatea țărilor membre, inclusiv cu Federația Rusă. Mai există acordul de liber schimb cu Organizația pentru Democrație și Cooperare Economică (GUAM), din care fac parte Georgia, Ucraina, Azerbaidjan și R. Moldova.
Chivriga a amintit de embargourile rusești, care „au reprezentat un pretext și o amenințare, camuflate economic”, și de „situația ridicolă și catastrofală” când vinurile moldovenești erau distruse cu tractoarele, în condițiile în care exista un acord de liber schimb semnat între R. Moldova și Rusia.
„Trebuie de evaluat dacă avem nevoie de astfel de acorduri. Federația Rusă a făcut multe greșeli presând R. Moldova și alte state. Esența unei comunități este de a oferi beneficii pentru toate statele, dar nu de a le pune piedici. Dacă aceste acorduri sunt semnate, aceasta înseamnă reglementări foarte stricte, pentru a avea o claritate, și nu pentru a crea un vacuum în relații”, a afirmat Viorel Chivriga.
Producătorii de fructe și legume se aliniază „încet-încet” la cerințele UE
Expertul economic a mai explicat că piețele din CSI cer mai puțină disciplină în ceea ce privește comerțul exterior. Pe de altă parte, pe piața europeană sunt reguli foarte stricte, este necesară utilizarea tehnologiilor noi, pentru ca produsele să corespundă cerințelor de calitate. De asemenea, este foarte complicat să intri pe piață, pentru că există o concurență acerbă, iar nișele sunt deja acoperite. Potrivit expertului, producătorii moldoveni de fructe și legume se aliniază încet-încet la cerințele noilor piețe, învață, produc, încep să exporte și devin mai vizibili, dar „ar fi foarte bine ca viteza să fie una mai mare”.
„Schimbările masive legate de direcțiile geografice au fost determinate de crizele din relațiile cu CSI. Dacă nu ar fi existat restricțiile Federației Ruse, R. Moldova nu ar fi fost atât de prezentă azi cu vinurile ei pe alte piețe, de o calitate cu mult mai înaltă. Este o schimbare radicală de vector economic și de competitivitate. Se referă și la unele fructe, ca prunele sau strugurii de masă, care ajung pe niște piețe la care producătorii nici nu s-au gândit că vor ajunge”, a adăugat expertul IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga.
Per general, în prezent, ponderea exporturilor din R. Moldova către Uniunea Europeană este de 62%, iar cota celor către CSI – de 25%.
