Premium
Azerbaidjanul plănuiește un „război la scară largă” împotriva Armeniei, a declarat joi premierul Nikol Pashinyan, la două zile după ce o încăierare la granița lor a dus la moartea a patru trupe armene, informează AFP.
Tensiunile dintre cei doi vecini din Caucaz au rămas ridicate de când Baku a recucerit regiunea Nagorno-Karabah, populată de armeni, în septembrie anul trecut, într-o ofensivă militară fulgerătoare. „Analiza noastră arată că Azerbaidjanul dorește să lanseze acțiuni militare în unele părți ale graniței cu perspectiva de a transforma escalada militară într-un război la scară largă împotriva Armeniei”, a spus Pashinyan la o reuniune a guvernului. „Această intenție poate fi citită în toate declarațiile și acțiunile Azerbaidjanului”, a adăugat el.
Erevanul este îngrijorat de faptul că Azerbaidjanul, încurajat de succesul său în Karabakh, ar putea invada teritoriul armean pentru a crea un pod terestre către exclava sa Nakhcivan.
Poziția Azerbaidjanului
Președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev, care a câștigat realegerea luna aceasta, a declarat într-un discurs de inaugurare miercuri că Armenia, nu Azerbaidjanul, are pretenții teritoriale restante. „Nu avem pretenții teritoriale asupra Armeniei. Și ar trebui să renunțe la pretențiile lor. A vorbi cu noi în limbajul șantajului îi va costa scump”, a spus el.
Pashinyan și Aliyev au spus anterior că un acord de pace ar fi putut fi semnat până la sfârșitul anului trecut, dar discuțiile de pace mediate internațional nu au reușit să producă un progres.
Ultimele atacuri
Armenia şi Azerbaidjanul s-au acuzat reciproc, marţi, că au tras focuri de armă la graniţa dintre ele, incident soldat cu moartea a cel puţin patru soldaţi armeni, potrivit Erevanului, transmite AFP, arată Agerpres.
Marţi dimineaţă, ''tiruri ale forţelor armate azere în direcţia poziţiilor de luptă armene din apropiere de Nerkin Hand (în sud-estul Armeniei) s-au soldat cu patru morţi şi un rănit de partea armeană'', a indicat ministerul într-un comunicat. Nerkin Hand este un sat din regiunea Siunik (sudul Armeniei), ce este învecinată la est cu Azerbaidjan şi la sud-vest cu enclava azeră Nahicevan.
La rândul său, Serviciul de pază a frontierelor din Azerbaidjan a afirmat că armata azeră a efectuat o ''operaţiune de răzbunare'' ca răspuns la o ''provocare'' a forţelor armene luni seara, asupra poziţiilor azere ''în direcţia satului Kohanabi'', din regiunea Tovuz (nord-vestul Azerbaidjanului), potrivit Baku, care a rănit un soldat azer. Armenia a respins aceste acuzaţii, afirmând că ele ''nu corespund cu realitatea'', şi a calificat incidentul de marţi ca fiind o provocare militară a Azerbaidjanului.
Ministerul de Externe al Armeniei a îndemnat ţara vecină să se abţină de la paşi care destabilizează situaţia şi să revină la negocieri. ''Reafirmăm propunerile exprimate anterior de partea armeană referitoare la implementarea de măsuri fiabile, menite să sporească securitatea frontierei'', a transmis MAE armean într-o declaraţie făcută publică de Ambasada Armeniei în România.
Acest incident intervine la scurt timp după realegerea lui Ilham Aliev (62 de ani) în funcţia de preşedinte al Azerbaidjanului.
Aflat la putere deja de două decenii, Aliev a beneficiat de victoria sa militară din septembrie 2023 contra separatiştilor armeni din Karabah, ceea ce a pus capăt unei perioade de 30 de ani de secesionism, marcată de două războaie.
Preşedintele azer este însă suspectat că are alte ambiţii teritoriale: controlul asupra regiunii armene Siunik, pentru a ''lega'' enclava Nahicevan de restul Azerbaidjanului.
