Cazul Clotilde Armand | O apărare greșită din start și un precedent nefavorabil

Agenția Națională de Integritate o acuză pe Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, de conflict de interese administrativ și incompatibilitate. De asemenea ANI a sesizat Parchetul General cu un posibil conflict de interese penal prin folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane. Armand și colegii săi de partid recurg la o apărare de-a dreptul comică și citează texte de lege care nu au legătură cu situația primarului. Mai mult, în acest domeniu există un precedent, care s-a finalizat cu anularea raportului ANI, însă argumentul principal care a stat la baza hotărârii instanței nu se regăsește și în cazul primarului Armand.

Acuzațiile ANI

Clotilde Armand este acuzată că s-a numit pe sine manager al proiectului „Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție‟ finanțat din fonduri europene și a produs un folos material pentru sine în cuantum de 18.720 Lei, încălcând astfel prevederile art. 70, art. 71 și art. 76 din Legea nr. 161/2003. „Cele 5 dispoziții semnate reprezintă numirea în funcția de manager de proiect, precum și majorarea indemnizației lunare, cu până la 30%”, precizează ANI.

Armand s-ar fi aflat și în incompatibilitate, începând cu data la care s-a numit singură manager de proiect, deținând în același timp și funcția de primar al Sectorului 1.

ANI a sesizat și PÎCCJ, având în vedere că a primarul Armand semnat dispoziții prin care și-a creat singură venituri suplimentare, ceea ce s-ar încadra la art. 301 din Codul Penal: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.”

O apărare  ieșită „în decor”

Dincolo de victimizări și atacuri la instituția care acuză, ambele demne mai degrabă de mult blamata „clasă politică veche”, Clotilde Armand încearcă și o apărare cu tentă juridică. Rapid preluată de colegii din USR, argumentația are însă o mare problemă: pornește de la o lectură total eronată a legii.

În primul rând, Clotilde Armand invocă art. 94 alin. 2 indice 2 din Legea nr. 161/2003: „Nu se află in situatie de incompatibilitate, in sensul prevederilor alin. (2), funcționarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanțat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum și din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile [...].”

Textul de lege citat nu se referă însă la primari. În sensul Legii 161/2003, primarii nu sunt funcționari publici. Legea conține o secțiune separată referitoare la incompatibilitățile aleșilor locali, fiind menționată inclusiv o incompatibilitate între funcția de primar și cea de funcționar public. Se aplică astfel doar textul invocat de ANI (art. 87, alin. 1 lit. k): Funcția de primar este incompatibilă cu „orice alte funcţii publice sau activităţi remunerate, în ţară sau în străinătate, cu excepţia funcţiei de cadru didactic sau a funcţiilor în cadrul unor asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii neguvernamentale”.

Mai departe, Clotilde Armand invocă art. 16 din Legea nr. 153/2017: „(2) Indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile se majorează cu până la 25%.”

Se poate remarca în primul rând că textul de lege se referă la o majorare de 25%, în vreme ce ANI menționează o majorare de 30%. Pe lângă acest aspect, nicio abordare a textului de lege nu permite o interpretare în sensul că majorarea indemnizațiilor în cazul menționat se face prin dispoziție a primarului de numire a lui însuși în funcții incompatibile. Update: ANI ne anunță că sporul de 30% invocat în comunicarea oficială este separat de sporul legal de 25%.

Practic, „specialiștii” USR creează ceea ce specialiștii adevarăți ar putea numi cu indulgență „lex tertia” , inventând o lege proprie din coroborarea unor dispoziții care nu au legatură una cu cealaltă. Dacă Armand are de gând să se prezinte în fața judecătorilor și a procurorilor cu o asemenea argumentație, îi putem ghici de pe acum soarta.

Un precedent deloc favorabil

În decembrie 2021, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție i-au dat dreptate unui director din Ministerul Economiei, care se judeca cu Agenția Națională de Integritate, după ce instituția a constatat în cazul său încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă. Argumentele anulării raportului ANI în cazul directorului din Ministerul Economiei nu se regăsesc însă în speța primarului din Sectorul 1.

În iulie 2018, ANI anunța că Anca-Mihaela Podrumaru a semnat, în calitate de director, exemplarul 2 al Ordinului Ministrului Economiei din data de 14 aprilie 2017, prin care persoana evaluată a fost desemnată manager proiect în cadrul echipei de implementare a proiectului DaNuBioValNet. De asemenea, persoana evaluată a semnat și aprobat atât în calitate de angajat în proiect, cât și de manager de proiect pontajul pentru activitatea sa în cadrul proiectului DaNuBioValNet, în lunile aprilie, mai și iunie 2017.

Judecătorii au reținut argumentul reclamantei (director în minister) și au constatat că simpla semnătură a directorului pe ordinul de ministru nu putea genera efecte juridice, singurul în măsură să facă numirea fiind ministrul.

„În acord cu reclamanta, Curtea constată că prin semnarea de către aceasta a exemplarului 2 al Ordinului Ministrului Economiei nr. 353/14.04.2017, reclamanta nu a luat decizia numirii sale în proiect, această decizie fiind luată de ministrul economiei M____ T_____, singurul cu atribuții în acest sens. (...)

Totodată, referatul de aprobare și Nota de fundamentare nu reprezintă decizii ale reclamantei și nu produc efecte juridice în privința numirii sale în proiect. Curtea constată că referatul de aprobare este semnat și însușit de secretarul de stat A___ M________ Chișer, care a propus mai departe aprobarea de către ministrul economiei a notei de fundamentare semnate atât de secretarul de stat cât și de directorul D.P.I.C.T.E. A___ M______ Podumaru. Din semnătura aplicată pe prima filă a notei de fundamentare rezultă că aceasta a fost aprobată de ministrul M____ T_____, care ulterior a emis Ordinul nr. 353/14.04.2017.

Faptul că alături de persoana cu atribuții de numire a membrilor echipei de proiect, reclamanta a semnat Ordinul Ministrului Economiei nr. 353/14.04.2017 și actele ce au stat la baza acestuia nu are semnificația luării unei decizii, deoarece simpla semnătură a reclamantei, în lipsa celorlalte semnături, nu este de natură a produce vreun efect juridic.

Curtea mai reține că nici condiția existenței unui interes patrimonial nu este îndeplinită în cauză, deoarece doar prin numirea reclamantei în echipa de proiect nu se putea obține un folos patrimonial, trebuind să fie îndeplinite și alte condiții, independente de voința reclamantei”, se arată în motivarea hotărârii judecătorești.

„În ceea ce privește faptul că reclamanta a semnat și aprobat, atât în calitate de angajat în proiect, cât și de manager de proiect pontajul pentru activitatea sa în cadrul proiectului DaNuBioValNet, în lunile aprilie, mai, iunie 2017, Curtea apreciază că nici această faptă nu reprezintă o încălcare a normelor ce reglementează conflictul de interese”, mai arată judecătorii.

După cum se poate remarca, funcționara din Ministerul Economiei a scăpat de acuzația de conflict de interese tocmai pentru că nu era ea factorul decisiv. Astfel, nu a rămas în picioare acuzația că s-a numit singură în funcția de manager de proiect (abia în acest caz este acoperită incompatibilitatea de art. din Legea 161/2003 invocat de Clotilde Armand). Cu totul altfel stau lucrurile în cazul primarului de la Sectorul 1, care avea deplina competență legală de a numi un manager de proiect și s-a numit pe sine, deschizând larg ușa către cele trei acuzațiile pe care i le aduce ANI.