Premium
Luni, 6 mai, a expirat termenul stabilit de Curtea Europeană pentru Drepturilor Omului (CEDO) pentru ca părţile din procesul Kovesi vs. România să răspundă la cele patru întrebări preliminare. Guvernul României a solicitat o amânare în acest caz, precizează secretarul de stat Viorel Mocanu, agentul guvernamental al României la CEDO.
"A fost solicitată o amânare de 8 săptămâni pentru faptul că nu au fost obţinute toate documentele pe baza cărora Guvernul să îşi fundamenteze concluziile de respingere a cererii pe fond, cât şi pe admisibilitate", a declarat Viorel Mocanu, pentru STIRIPESURSE.RO.
CITEȘTE ȘI: Aliatul mai puţin cunoscut în lupta cu kilogramele în plus: Cum funcţionează cura cu usturoi
Procesul Kovesi vs. România a devenit public pe portalul Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) pe data de 18 februarie 2019. Plângerea a fost depusă pe 28 decembrie 2018, Kovesi denunţând faptul că nu ar fi beneficiat de dreptul de apărare în ţară, ca urmare a demiterii din funcţia de la DNA. Pe data de 30 ianuarie 2019 a fost comunicat cazul autorităţilor române.
Cele patru întrebări adresate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) sunt, potrivit site-ului Curţii:
1. Este articolul 6§1 din Convenţia (Europeană a Drepturilor Omului) aplicabilă în acest caz (vezi Baka v. Hungary (GC), no. 20261/12, 23 June 2016)?
2. Dacă da, a avut reclamanta acces la o instanţă pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor sale civile în legătură cu demiterea din funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenţie?
3. Având în vedere afirmaţiile reclamantei, potrivit cărora demiterea sa ar fi rezultatul părerilor sale exprimate public în calitate profesională, a existat o imixtiune în dreptul său la libertate de exprimare, potrivit articolului 10 § 1 din Convenţie? Dacă da, acestă imixtiune era prevăzută de lege şi necesară în conformitate cu termenii articolului 10 § 2?
4. Reclamanta a avut la dispoziţie o cale de atac concretă în plan naţional, aşa cum prevede articolul 13 din Convenţie?
În decembrie anul trecut, Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată de la conducerea DNA, fostul procuror-şef susţinând că i-au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Citeşte şi: Care sunt CELE MAI SIGURE recipiente de plastic în funcție de CODURILE inscripționate
Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcţia de procuror-şef al DNA, plângerea fiind depusă în luna decembrie a acestui an. În plângere se arată că au fost atacate drepturile omului.
"Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională. Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de "intervenientă" pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea”, se arată într-un răspuns al Laurei Codruţa Kovesi, transmis de biroul de presă al Parchetului General.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, ulterior, că o decizie a Curţii Constituţionale nu poate fi supusă controlului CEDO, deoarece este definitivă.
