DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

CCR a anunțat când discută sesizarea de neconstituționalitate făcută de Iohannis în privința Convenției referitoare la drepturile persoanelor cu dizabilități

www.ccr.ro
CCR

Curtea Constituţională a României va discuta pe 23 ianuarie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, au precizat oficiali ai Curţii, informează Agerpres.

Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra acestei legi.

"Învederăm faptul că această lege conţine dispoziţii care sunt contrare prevederilor consacrate prin art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 76 şi art. 147 alin. (4) din Constituţie", se arată în sesizare.

Potrivit şefului statului, contravine legii fundamentale prevederea potrivit căreia preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare a implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi sunt numiţi prin hotărâre adoptată în şedinţa Senatului, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi, dacă întrunesc majoritatea voturilor.

"Numirea de către Parlament a conducerii Consiliului de monitorizare se materializează într-o hotărâre a Senatului. În conformitate cu dispoziţiile art. 76 alin. (2) din Constituţie, pentru a fi adoptat, un asemenea act ar trebui să întrunească votul majorităţii deputaţilor, respectiv al senatorilor prezenţi şi nu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere", se precizează în sesizare.

Citește și: Călin Popescu Tăriceanu îi face OFERTĂ lui Kelemen Hunor: 'Suntem dispuși să îi ascultăm'

Preşedintele Iohannis a invocat o decizie a CCR prin care s-a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel, iar cu privire la numirea conducerii Consiliului de monitorizare Constituţia nu prevede expres o majoritate necesară adoptării hotărârii parlamentare în cauză.

El a arătat că hotărârea Senatului, în acest caz, trebuie să se adopte cu votul majorităţii membrilor prezenţi, instituirea unei alte majorităţi fiind contrară Legii fundamentale.

"Procedând în acest mod, Parlamentul a adoptat o lege cu încălcarea prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie în ceea ce priveşte obligativitatea respectării deciziilor Curţii Constituţionale, în cazul de faţă cu referire la modalităţile de adoptare a hotărârilor parlamentare, respectiv stabilirea majorităţii voturilor necesare", a explicat Iohannis.

Preşedintele Iohannis a afirmat şi că prevederile potrivit cărora, în termen de 10 zile de la publicarea candidaturilor pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ale Consiliului de monitorizare, se pot depune, la comisia de specialitate, în scris, obiecţiuni argumentate cu privire la acestea sunt lipsite de precizie şi claritate în ceea ce priveşte persoanele care pot depune aceste obiecţiuni, întrucât nu reiese dacă textul se referă doar la persoanele direct interesate, la acele organizaţii care au dreptul să nominalizeze propuneri pentru respectivele funcţii sau la orice persoane.

El a criticat şi dispoziţiile care stabilesc că avizul întocmit de Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului, în urma audierii candidaţilor şi prezentat în şedinţa plenului Senatului se adoptă cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, considerând că prezintă neclarităţi şi, în consecinţă, contravin cerinţelor de claritate şi previzibilitate instituite de legea fundamentală.

Citește și: VIDEO Augustin Lazăr, PALMĂ pentru PSD - ALDE: Recomandările din MCV, prioritare înaintea OUG pe Codul Penal și Codul de Procedură Penală

"Rezultă că procedura de numire a preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului de monitorizare trebuie să parcurgă două etape distincte şi anume - prima etapă care constă în adoptarea avizului Comisiei de specialitate, prezentat în şedinţa plenului Senatului, cu privire la audierea candidaţilor, de către senatorii prezenţi, respectiv a doua etapă, cea a numirii efective, prin hotărâre adoptată în şedinţa Senatului, cu votul majorităţii senatorilor", a punctat şeful statului.

El a precizat că nu rezultă cu claritate dacă Senatul adoptă o hotărâre sau un aviz, iar în situaţia în care caracterul actului adoptat de senatori este cel al unei hotărâri, atunci care este raţiunea existenţei a două hotărâri adoptate distinct, dar cu majorităţi diferite, una simplă, iar cealaltă absolută, care să privească, în fapt, acelaşi scop, respectiv numirea conducerii Consiliului de monitorizare.

De asemenea, şeful statului consideră şi că prevederea privind posibilitatea reînnoirii mandatului preşedintelui şi al vicepreşedintelui, o singură dată, la cerere, cu avizul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului este neclară întrucât nu precizează cine poate face această cerere de reînnoire, ceea ce poate da naştere unor diverse interpretări.

Cu privire la prevederea conform căreia preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare care au un mandat complet pot opta pentru ocuparea unei funcţii în structurile Consiliului de monitorizare, fără concurs, cu avizul preşedintelui, Iohannis a apreciat că prin aceasta se instituie un privilegiu pentru foştii preşedinţi şi vicepreşedinţi la ocuparea unui post în cadrul instituţiei în detrimentul altor persoane.

"Având în vedere dispoziţiile art. 5 alin. (7) din Legea nr. 8/2016, potrivit cărora funcţia de preşedinte al Consiliului de monitorizare este asimilată ca rang cu cea de secretar de stat, iar cea de vicepreşedinte al Consiliului de monitorizare cu cea de subsecretar de stat, beneficiind de aceleaşi drepturi cu aceştia, considerăm că acordarea acestei posibilităţi pentru preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului de monitorizare de a opta pentru ocuparea, fără concurs, a unei funcţii în structurile Consiliului de monitorizare constituie un privilegiu nejustificat faţă de ceilalţi demnitari cu acelaşi rang. În cadrul aceleiaşi categorii de demnitari, legiuitorul nu poate face nicio diferenţiere cu privire la îndreptăţirea unora sau altora de a beneficia de anumite drepturi decât cu încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, instituind un privilegiu nejustificat pe baza unor criterii rezonabile şi obiective", se menţionează în sesizarea transmisă CCR.

Iohannis a mai arătat că prin această lege se completează condiţiile care determină încetarea mandatului de preşedinte şi de vicepreşedinte în cadrul Consiliului de monitorizare, printre altele stipulându-se drept cauză propunerea motivată a celor care i-au avizat pentru a fi numiţi.

"Considerăm că legea este lipsită de claritate întrucât nu reiese, fără echivoc, în ce constă motivarea unei asemenea propuneri şi dacă aceasta are la bază sugestiile organizaţiilor guvernamentale care au făcut iniţial propunerea de numire sau recomandările comisiei de specialitate din cadrul Senatului care a avizat propunerile de numire. Aşadar, textul este lipsit de claritate, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie", a mai spus şeful statului.

Preşedintele Iohannis a criticat şi prevederea prin care personalului Consiliului de monitorizare i se poate acorda un spor de 15% pentru condiţii deosebit de periculoase în cazul celor care efectuează vizitele de monitorizare, precizând că aceste dispoziţii intră în contradicţie cu alte reglementări în vigoare care privesc salarizarea personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cu privire la cuantumul sporurilor care pot fi acordate.

Şeful statului a menţionat şi că, dintre cele 17 articole care formează structura Legii nr. 8/2016 în forma în vigoare, 13 au fost modificate sau completate prin legea supusă controlului instanţei constituţionale.

"Dispoziţiile de lege criticate contravin normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative şi, prin urmare, nesocotesc principiul de calitate a legii statuat prin dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5). (...) În acest caz este nevoie de o soluţie legislativă coerentă care să fie cuprinsă într-o reglementare unitară şi care să răspundă cerinţelor de claritate şi previzibilitate a legii", a punctat Iohannis.

Actul normativ asupra căruia şeful statului a sesizat CCR a fost transmis de Parlament spre promulgare preşedintelui Iohannis pe 24 noiembrie.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.