Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, cu majoritate de voturi, că prevederile prin care Parlamentul a aprobat anularea unor obligații fiscale datorate de Institutul Teologic Baptist din București sunt constituționale, respingând astfel sesizarea de neconstituționalitate formulată de fostul președinte Klaus Iohannis.
Decizia Curții vizează articolul I, punctul 1 (art. XVI¹) din Legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 107/2024. Acesta prevede că plățile făcute în perioada 2011–2016 de Institutul Teologic Baptist către Casa de Pensii și Ajutoare a Cultului Creștin Baptist din România sunt considerate ca fiind efectuate potrivit legii, echivalându-le cu contribuții achitate la bugetul asigurărilor sociale de stat. În plus, ANAF este obligată să emită decizii de anulare a acestor obligații, inclusiv a dobânzilor și penalităților aferente, până cel târziu la 20 decembrie 2024.
Argumentele președintelui
În sesizarea transmisă CCR în decembrie 2024, fostul președinte Iohannis a susținut că legea are caracter individual, fiind „concepută intuitu personae”, întrucât reglementează o situație punctuală, aplicabilă doar Institutului Teologic Baptist din București. Potrivit acestuia, actul normativ încalcă separația puterilor în stat (art. 1 alin. 4 din Constituție), rolul constituțional al Parlamentului (art. 61 alin. 1), precum și principiul egalității în drepturi (art. 16 alin. 1 și 2), întrucât creează un privilegiu fiscal pentru o singură instituție.
Iohannis a argumentat că prin anularea unor plăți considerate datorate în urma unui control ANAF din 2017, legea interferează nepermis cu atribuțiile administrației publice și cu cele ale justiției. De asemenea, a criticat lipsa de claritate a termenului „anulare a plății” și a considerat că fixarea datei de 20 decembrie 2024 pentru emiterea deciziei ANAF nu permite punerea efectivă în aplicare a legii, dat fiind calendarul legislativ.
Decizia CCR
CCR a respins aceste critici, reținând că legea nu are caracter individual, ci normativ, chiar dacă se aplică unei categorii de persoane determinabile. Judecătorii au considerat că Parlamentul are competența de a reglementa, prin lege, situații particulare care vizează garantarea drepturilor constituționale — în acest caz, dreptul la pensie pentru angajații unui cult religios.
Potrivit Curții, soluția legislativă adoptată urmărește echivalarea unor contribuții efectuate într-un sistem propriu de pensii cu cele datorate bugetului public, în scopul protejării interesului public și a unei categorii profesionale specifice. Prin urmare, nu se poate vorbi despre o discriminare sau privilegii neconstituționale, ci despre o opțiune legitimă a legiuitorului în materie de politici sociale.
Context și implicații
Articolul introdus de Parlament în procesul de aprobare a OUG 107/2024 a stârnit controverse, fiind perceput ca o intervenție punctuală în favoarea unei instituții religioase. În trecut, CCR a sancționat acte normative cu caracter individual, însă în acest caz majoritatea judecătorilor a considerat că nu se depășește cadrul constituțional.
Decizia Curții deschide calea pentru aplicarea anulării obligațiilor fiscale stabilite de ANAF în urma controlului din 2017 și pentru recunoașterea drepturilor de pensie pentru angajații cultului baptist în cauză. Ea confirmă, totodată, legitimitatea Parlamentului de a adopta reglementări în domeniul fiscal și social care vizează categorii restrânse de beneficiari, dacă scopul urmărit este conform cu Constituția.
Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2024 by florinpuscas
Comentează