Curtea Constituţională a României (CCR) consideră că Parlamentului îi revine sarcina de a reglementa instrumentele necesare îndeplinirii funcţiei sale de control, realizată prin intermediul comisiilor parlamentare, potrivit motivării deciziei din 3 octombrie prin care s-a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între instituţia legislativă şi Ministerul Public, generat de refuzul procurorului general de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al DNA şi de a transmite comisiei o copie după un dosar de urmărire penală.
Vezi și: INTERVIU - Șerban Nicolae, reacție vehementă, după ultimul interviu al lui Kovesi: Este o declarație JENANTĂ
"Curtea observă că împrejurarea care a generat starea conflictuală între cele două autorităţi publice implicate (...) este lipsa unei reglementări legale care să consacre dreptul comisiilor parlamentare de a solicita terţilor, persoane private sau autorităţi/instituţii publice, actele, datele şi informaţiile necesare realizării obiectivelor în vederea cărora au fost constituite, precum şi obligaţia corelativă a terţilor de a răspunde la asemenea solicitări. (...) Prin urmare, revine Parlamentului României, în exercitarea funcţiei sale de legiferare, sarcina de a adopta reglementările legale prin care să consacre în mod expres instrumentele necesare îndeplinirii funcţiei sale de control, respectiv norme clare, previzibile, prin care să asigure comisiilor parlamentare prerogativele inerente scopului pentru care sunt create, respectiv garanţiile/obligaţiile de care acestea sunt ţinute în activitatea pe care o desfăşoară", se arată în motivarea publicată vineri pe site-ul CCR, citată de Agerpres.
Vezi AICI motivarea completă!
În opinia instanţei constituţionale, ar trebui stabilite prin lege o serie de garanţii privind modul în care comisiile parlamentare gestionează informaţiile ce nu au caracter public.
"Legea ar trebui să prevadă garanţiile necesare şi suficiente cu privire la accesul, păstrarea şi utilizarea unor informaţii cu caracter nepublic la care comisiile parlamentare vor avea acces în virtutea atribuţiilor legale şi constituţionale. Aceasta cu atât mai mult cu cât comisia de anchetă nu îndeplineşte rolul unui organ de jurisdicţie, ci doar împrumută unele dintre instrumentele autorităţii judecătoreşti (citează, strânge şi administrează probe pentru aflarea adevărului asupra unei situaţii care vizează interesul superior al comunităţii), fără a se identifica cu specificul activităţii jurisdicţionale, întregul demers având relevanţă exclusiv în plan politic", se precizează în motivare.
CCR a discutat, pe 3 octombrie, cererile privind soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public, parte a autorităţii judecătoreşti, pe de altă parte, formulate de preşedintele Senatului şi, respectiv, de preşedintele Camerei Deputaţilor.
Vezi şi: Puiu Popoviciu, victorie la ÎCCJ în cazul contestației în anulare
În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public generat de refuzul procurorului general de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al DNA pentru neprezentarea în faţa Comisiei speciale de anchetă şi de refuzul PÎCCJ de a transmite comisiei o copie după dosarul de urmărire penală aflat pe rolul acestui parchet.
Pe de altă parte, instanţa constituţională a constatat obligaţia şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, de a se prezenta în faţa Parlamentului - Comisia specială de anchetă pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii acestui for.
Comentează